marți, 23 octombrie 2018

Amintiri pentru viitor, "Salonul de desen - 2018"



"Salonul de desen - 2018" curatoriat de Prof. univ. dr. Dragoș Pătrașcu, aflat la a V-a ediție, dedicat celebrării Centenarului României moderne, și-a început călătoria internațională la Art Yourself Gallery, din București, printr-o expoziție redusă la un număr minim de lucrări care să-i reprezinte pe toți participanții la expoziție. Spațiul, amplasat în inima Bucureștiului, deși mic, reprezintă un ambient plăcut pentru expuneri de mici dimensiuni, amintind de căminele familiilor interbelice de intelectuali, de grija acestora pentru estetic și confortabil.

Urmează ca expoziția, cu întreagul său tezaur artistic și informațional, să se desfășoare la Accademia di Romania - Roma, sub înaltul patronaj al Institutului Cultural Român.

Dragoș Pătrașcu "Jurnal"
Alături de nume mari ale graficii și picturii românești, precum Felix Aftene, Nicolae Alexi, Anca Boeriu, Ion Atanasiu Delamare, Raluca Ilaria Demetrescu, Dan Erceanu, Dragoș Pătrașcu, Emilia Persu, Florin Pînzariu, mulți având grade universitare, expun tineri studenți sau absolvenți ale instituțiilor de arte, selectați pe criterii de inventivitate și performanță. Precum mărturisește domnul Pătrașcu, unii dintre tinerii admiși în astfel de expoziții, nu pot aprecia la adevărata valoare, extraordinara oportunitate de a fi selectat și a sta pe simeze alături de profesorii lor, aici sau chiar în galerii internaționale. Odată gestul făcut, profesorul nu poate decât să aștepte concretizarea speranțelor de acum în cariera profesională de mai târziu a elevilor săi, care se pierd adesea pe drumuri mai lesnicioase.
Mai mult, încrederea dascălului merge până acolo încât, nu departajează elevii de profesorii lor printr-un curriculum vitae. Un gest nobil în numele unei profesii vocaționale, căreia ar trebui să i se recunoască, precum merită, rolul progresist în slujba culturii și societății românești contemporane. În acest sens, putem atribui aceastei expoziții rolul de album al gândurilor, deciziilor și faptelor din prezent ce pot capacita înțelegerea corectă a fenomenului România de către Occident și prin libera lor circulație și influență pot genera un sens pozitiv viitorului României.

Se regăsesc pe simeze, esențe, sinteze sau studiii tematice în tehnici diverse, de la cele  reproductibile la cele specifice desenului, care țin de "exprimarea unei stări de spirit, a unui sentiment, de expresia unei relații, a unei legăruri, a sondării interiorității, de punerea unei întrebări "Ce înseamnă pentru mine România? Cum este privită România centenară, modernă, contemporană de către diverse generații de artiști...fiind , în același timp, o celebrare a libertății de expresie câștigate cu greu spre sfârșitul acestui istoric centenar" / din prefața catalogului expoziției "Salonul de desen 2018" - Prof. univ. dr. Dragoș Pătrașcu

Radu Carnariu "Ce-mi dorești tu mie, dulce Românie"

Anca Boeriu "Memorie reciclată II"
Adriana Lucaciu "Between Alfa și Omega II"
Andreea Constantin "Ordine și Haos"
Felix Aftene "Meditație"
Ion Atanasiu Delamare "Noi"
Emilia Persu "Eu"
Florin Pînzariu "Frigem tot"

Laura Baiu "Spiritus Vitae"
Nicole Alexi "Spălare"



vineri, 12 octombrie 2018

Apariții rare pe simeze: „IOSIF ISER gravor", Sala „Theodor Pallady”, Academia Română



"Prima mea gravură", 1924
În perioada 10 – 20 octombrie a.c., în Sala „Theodor Pallady” a Academiei Române se derulează o expoziție interesantă organizată de Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei, care deține aproape complet, ciclul de gravuri ale lucrărilor lui Iosif Iser, mai ales în tehnica pointe séche.

Aceasta este una dintre rarele ocazii de a vedea și a aprecia activitatea de gravor a artistului, considerată a fi reprezentativă pentru gravura românească din perioada respectivă, precum a subliniat în deschiderea expoziției doamna Cătălina Macovei, șefa Cabinetul de Stampe.

Iser a practicat gravura, cu aproximație între anii 1921 și 1932 /1934, după ce s-a stabilit cu familia la Paris și a început să lucreze în atelierul prietenului său Jules Pascin.

Spre deosebire de alți gravori, artistul a tras puține exemplare, maxim 5, 6 din fiecare lucrare, dintre acestea, primele exemplare sau chiar exemplarul de artist, fac parte din tezaurul Bibliotecii, fapt ce sporește calitatea și valoarea colecției aflate în patrimoniul Academiei Române.
"Tătăroaica cu turban asezată pe scaun, privind spre stânga cu mâna la obraz", 1928

Fapt inedit, printre cele aproximativ 60 de lucrări expuse ale artistului, se regăsește „Peisaj din Wasserburg” datată în 1922 – considerată în genere prima gravură a autorului, alături de o altă lucrare, „Familie de tătari – o tătăroaică bust, un tătar văzut din față, în interior” (acvaforte), pe suportul de carton al acesteia, în partea dreaptă jos, Iser a consemnat ”Prima mea gravură/ISER” iar în stânga jos a scris anul 1924. Printre alte posibilități ar fi și aceea că autorul a regăsit placa și a reprintat respectiva lucrare în anul 1924, știind că este prima sa lucrare în această tehnică.

Temele abordate în gravură sunt cele predilecte ale autorului, tătăroaice, odalisce, țărănci din Argeș, nuduri, balerine și arlechini, femei în interior și mai puțin peisaje și portrete. Sunt două tehnici de gravură în care mucenicește Iser, cel cam tumultuos, acvaforte și pointe séche, pe alocuri întărite de ruletă. După o perioadă scurtă, de aproximativ 10 ani, artistul părăsește acest gen, prea laborios și riguros, însă gravurile sale sunt impregnate de orientalismul său specific, în care femeia orientală, impune prin formele sale masive și poziția sa sculpturală, încremenită într-o așteptare misterioasă.
Tipologia acestei femei, se repetă aproape până la identificare în portrete orientale, fără trăsături personalizate. Dealtfel, puține sunt portretele reprezentând persoane recognoscibile precum este cazul Suzannei Caudal.

În afară de performanțele lui Iser în arta gravurii, expoziția urmărește și situațiile de influență pe care alți artiști, dintre care unii fiindu-i prieteni, o exercită asupra sa. Astfel, alături de gravurile lui Iser, sunt expuse câteva lucrări ale altor artiști precum: Jules Pescin, Demetrios Galanis, Andre Derain, Raoul Dufy și André Albert Marie Dunoyer de Segonzac.

Un catalog de colecție a însoțit lansarea expoziției, realizat de Cătălina Macovei și colectivul de redacție format din: Anca-Gabriela Vitan, Dragoș Nicolae Adriana, Eugen-Mădălin Costache, cu sprijinul financiar al lui Tudor Berza, membru corespondent al Academiei Române.