Call for: BIENALA DE ARTE DECORATIVE „ARTEFECT ORADEA” 2022

 

BIENALA DE ARTE DECORATIVE „ARTEFECT ORADEA” 2022

 MUZEUL ȚĂRII CRIȘURILOR și GALERII REPERAJ

Oradea, 8 iulie  - 7 august 2022

 

 

ARMONII SONORE, la Galeria Simeza / București: Ana RUS și Gheorghe MIRON

   

ARMONII SONORE

 Galeria Simeza - București, aprilie/mai 2022

 Neașteptată dar surprinzător de firească alăturarea unor lucrări de pictură de mari dimensiuni cu sculpturi mici sau medii ca dimensiune. Dacă pictorul Gheorghe MIRON caută particularul și expresivitatea teatral-portretistică sau de atitudine în lucrările sale, spiritualitatea și reveria sculpturilor Anei RUS creează unitatea și profunzimea expoziției.

Constituind un front comun împotriva efemeridelor artistice, desenate sau sculptate, artiștii, ajunși la cotele de vârf ale experienței și măiestriei artistice, fiecare în domeniul său de lucru, pictură, respectiv sculptură, creează împreună un eveniment memorabil la Galeria Simeza, expoziția „Armonii sonoreˮ, o expoziție având de oferit din plin emoții intelectuale și vizuale.

Dar ceea ce îi leagă, în principal, pe cei doi artiști, este dimensiunea umană dată expoziției - un „pas în doiˮ, în care pictorul caută și imortalizează trăiri și revelații din prezentul care îl înconjoară, iar sculptorul visează și unifică un trecut cu un viitor prin metafora prezentului continuu al emoțiilor subtile.

 

În fiecare lucrare o regăsim pe Ana RUS, delicată, reflexivă, ludică, în armonie cu natura, sinceră căci, precum afirmă însăși artista, „arta nu minteˮ, caracterul și spiritualitatea autorului fiind esența care creează unicitatea și unitatea în opera sa.

Nealiniat tendințelor artistice actuale, fidel lui însuși și artei sale ca artist și om, Gheorghe MIRON recreează frumosul de lângă noi, nealterat de abțibilduri moderniste și conceptuale, ca o realitate palpabilă, recognoscibilă, care se regăsește oriunde și oricând, indiferent de era căreia îi aparțin costumele personajelor, în sensul universalității sentimentelor, trăirilor, gesturilor și situațiilor, care țin de caracterul uman.

Icoanele vii ale Paulei TUDOR

 
 

Icoanele din perioada recentă a Paulei Tudor au ceva deosebit în alcătuirea lor, ieşit din tiparele stricte ale iconografiei ortodoxe: sunt mai aproape de simţirea simplă, în care optimismul şi bucuria se asociază cu reprezentarea realistică şi culorile luminoase, iar linia devine aspiraţie, culoarea dorinţă şi aura văpaie.

Ineditul icoanelor, însă, constă în utilizarea nodurilor şi fibrelor lemnului suport, care nu numai că dau tonul la forma, mărimea şi orientarea tuşelor de culoare, învolburând rigiditatea clasică de expresie, dar, mai mult, intervin în spaţiul imaginii-simbol - spaţiul aurei fiind considerat tabu, de unii specialişti. Această tehnică și măiestrie a unificării cu natura, a fost înregistrată la OSIM ca invenție în arte. Desenul, pictura reprezintă, adesea, numai o parte a întregului: suportul de lucru, lemnul, este adesea decupat cu diverse forme, lucrarea finală căpătând forme sculpturale.

Acea parte a neregularităților fibrei lemnoase inclusă în grafia imaginii, dau un sentiment de seninătate, de cald și firesc, mai apropiat de simțămintele unui privitor obișnuit, care se simte mai profund atras de personajele biblice reprezentate.

Icoanele Paulei Tudor sunt vii, pulsează în ritmul fluxului de energii (materializat prin linii şi culoare contrast), ce se răspândesc de jur îmrejurul imaginii sfinților, Maicii Domnului și îngerilor.

Am reţinut mărturia autoarei, dintr-un interviu mai vechi, prin care îşi asumă transformările subtile cu debut în copilărie. Cuvinte ca „veşnicie”, „sfinţenie”, „mântuire”, „rugăciune” i-au populat copilăria, căci vacanţele le petrecea la mănăstirea unde surorile tatălui erau călugăriţe. Ascultarea slujbelor religioase reprezenta o obligaţie şi, la acea vreme, un efort.

Cu timpul, însă, cuvintele şi învăţăturile de atunci au „rodit fructe dulci şi înmiresmate în tablourile mele”, iar „rugăciunea şi „recunoştinţa faţă de Făuritor fac parte din ritualul zilnic de curăţire spirituală şi pregătire a zilei de lucru”, spune Paula Tudor.

 

Henryk Cebula, Polonia" "Sleep"

 

 

Fără titlu, tuș, 21x29,7cm, IS&PSAS Ed. 3