Gabriel RUSU, România: "Maria Filotti"

 

Gabriel RUSU, "Maria Filotti", tehnică mixtă,  29,7 x 42 cm. Face parte din Patrimoniul Casei Umorului Desenat - Muzeul Carol I al Brailei. A apărut în  albumul ”Personalitati ale Brailei”, editura Istros

 

Irina IOSIP, România: "The mathematics of Love: 1+1=3"

Irina IOSIP, România: "The mathematics of Love: 1+1=3", pastel și tuș, 29 cm x 21cm

Simpozionul AGORA.ro, Ed. 2025

 

 

 

COMUNICAT DE PRESĂ

Revista culturală independentă ARTE și SOCIETATE, constituită ca manifest și apel la uniune în vremuri atinse de pandemii politice, economice și sociale, manifestă o atitudine echilibrat progresistă privind toate domeniile vieții cetății.

Ca urmare a efortului unui colectiv redacțional restrâns, aplecat spre reflecție și analiză, revista apare semestrial, în format digital și cuprinde cercetări, studii, eseuri, foto-jurnale, opinii critice asupra artelor contemporane românești și internaționale, interviuri, portofolii de artiști, informații despre evenimente socio-culturale, creații literare precum și cercetări, comunicări și opinii vizând alte domenii ale culturii și științei, dintre care: sociologia, filosofia, psihologia, antropologia, muzica, teatrul, filmul și arhitectura.

Revista oferă autorilor și intervievaților posibilitatea de a-și exprima liber opiniile și ideile generatoare și unificatoare de energii creatoare, firele nevăzute din țesătura imaterială necesară într-o societate sănătoasă.

Membrii redacției speră în puterea binelui general și a științelor și artelor ca factori de progres spre reevaluarea și recalibrarea societății la valorile umane și sociale superioare, echilibrate prin etică și moralitate.

Aflată în al șaselea an de la apariție, Revista lansează invitația de participare la Simpozionul AGORA.ro Ed. 2025, cu speranța unei reuniuni lărgite în vederea îndeplinirii dezideratelor sale și promovarea valorilor românești și internaționale.

Revista ARTE și SOCIETATE provoacă, așadar, la un schimb de opinii și idei, având permanent în obiectiv adevărul, realitatea, decența, respectul și atitudinea culturală în tratarea tuturor subiectelor din paginile sale.

Irina IOSIP
redactor-șef
ARTE și SOCIETATE
https://artesisocietate.weebly.com/
adresa redacției: artesisocietate@gmail.com

I N V I T A Ț I E

 

Simpozionul AGORA.ro, Ed. 2025

 

Regulament 

 

Revista culturală independentă ARTE și SOCIETATE îşi propune să pună la dispoziţia scriitorilor, poeților și specialiştilor, teoreticieni și practicieni, considerați în acest context autori, un spațiu de prezentare și dezbatere a ultimelor lor creații și cercetări științifice, să faciliteze comunicarea acestora în diverse domenii culturale la nivel naţional şi internaţional şi să problematizeze teme de actualitate din domeniul artelor vizuale, separat sau în conexiune cu alte domenii artistice și științifice (muzică, teatru, film, sociologie, psihologie, antropologie, filosofie, istorie, arheologie, jurnalism socio-cultural, medicină, literatură etc.).

Tema ediției este „AGORA”. Aceasta vizează concepte, noțiuni, stări și acțiuni precum: moral - imoral, independent - dependent, incluziune - excluziune, evoluție - decădere, continuu - discontinuu, constructiv - distructiv, adevăr - minciună, iubire - ură, stabilitate - instabilitate, trecut - prezent - viitor, incluziune - excluziune, unitate - dezbinare, spirit - trup, clar - blurat, gând - faptă, direct - indirect, eu - celălalt, alb-negru, direct - evaziv, frumos - urât, artă - kitsch, real - ireal, cultură - incultură, oraș - sat, pace - război, sănătate - boală etc. Subiectele politice sunt excluse.

Condiții de participare
1. Sunt așteptate texte originale care reflectă activitatea și creativitatea scriitorilor, poeților, teoreticienilor și practicienilor specialiști consacraţi sau aflaţi la debutul carierei artistice și științifice precum și a studenților în anii terminali din domeniile enunțate mai sus, vizând următoarele secțiuni:

      A. Studii, eseuri, comunicări științifice și articole: maxim 3 materiale fiecare respectând: abstract max. 50 cuvinte, cuvinte cheie max. 5, text și imagini max. 7 pag., imaginile incluse vor fi de min. 300dpi - max. 600dpi.
      B. Proză și poezie neplublicată: în total max. 5 pag.
    C. Lucrări de artă vizuală, din ultimii 2 ani: max. 7 lucrări, imagini de bună calitate, format jpg, dimensiune min. 300 dpi - max. 600 dpi, se specifică: denumirea, tehnica, dimensiunea; lucrările vor fi însoțite de: un Curriculum Vitae profesional de max. 1/4 pagină, o poză de autor (format jpg.,300 dpi) și un text de 1/4 pagină redactat de autor, privind gânduri, idei și concepte despre: propria creație, arta actuală și tendințe ale artei în spațiul românesc sau un concept expozițional personal relevant.
2. Nu sunt acceptate opiniile defăimătoare, injurioase sau sub limita bunului simţ etic sau cultural, care ar putea aduce prejudicii în vreun fel unor persoane sau unor entități, private sau publice.
3. Textele vor fi redactate în limba română, la 1,5 rânduri, font Times New Roman 12 și transmise în format editabil Word sau LibreOffice și pdf.
4. Pentru înscriere vor fi transmise: Curriculum Vitae profesional de max 1 pagină în care se vor specifica cel puțin următoarele: numele și prenumele, anul nașterii, domiciliul, e-mailul, numărul de telefon, specializarea, studiile, activitatea dovedită în domeniu, o fotografie portret de 300 dpi și participarea propusă.
5. Sunt acceptate numai înscrierile transmise de autorii înșiși. Autorii pot participa la una sau mai multe secțiuni.
6. Simpozionul nu verifică drepturile de autor asupra informațiilor și imaginilor. Prin înscriere, autorii își asumă integral și în exclusivitate responsabilitatea asupra tuturor celor transmise, privind conținutul acestora, inclusiv din punct de vedere al paternității textelor, corectitudinii informațiilor și originalității ideilor, informațiilor și textelor literare, precum și asupra acceptului de publicare al textelor și imaginilor.

Modalitatea de înscriere și participare
1. Înscrierea pentru simpozion constă în trimiterea tuturor documentelor conform celor de mai sus, printr-un singur email cu subiectul: AGORA.ro 2025 și numele participantului.
2. Se va face o selecție a lucrărilor. Selecția nu va putea fi contestată. Participanți sunt aceea care vor avea una sau mai multe lucrări selectate.
3. Participarea constă în publicarea lucrărilor selectate în Revista ARTE și SOCIETATE.

Adresa de trimitere a documentelor: artesisocietate@gmail.com

Termen de transmitere a documentelor: 30 noiembrie, 2025

Precizări suplimentare
Participanții sunt de acord ca rezultatele obținute să fie făcute publice.
Lucrările, parțial sau total, vor putea fi publicate și în alte spații media, cu scopul promovării Simpozionului.
Pentru înscriere și participare, respectiv publicare nu se percepe taxă. Publicarea nu implică vreo recompensă, în favoarea autorilor, materială sau de orice altă natură.

Protecția datelor
Participarea la Simpozion presupune că autorii își exprimă în mod automat acordul cu GDPR (Regulamentul 2016/679/UE privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestora, aplicat de toate statele Uniunii Europene), acordul explicit ca datele personale transmise să fie stocate, procesate și folosite de către organizatorii Simpozionului în scopuri legate de acesta și aceste date să fie trimise entităților / organizațiilor partenere sau care au acordat recunoaștere oficială, patronaj, susținere sau acreditare evenimentului.
Informațiile personale transmise de autori: domiciliu, vârstă / data de naștere, număr de telefon și adrese de corespondență, vor fi făcute publice numai cu acordul autorului, precizat ca atare în Curriculum Vitae. Poza portret și Curriculum Vitae (parțial sau total) vor putea fi publicate, dacă nu a fost specificat altfel de către autor.

Prin înscriere și participare, autorii își asumă în totalitate condițiile stipulate în prezentul document.

Simpozionul va fi însoțit de alte evenimente social - artistice care vor fi anunțate ulterior.

Simpozionul este organizat și susținut de Revista ARTE și SOCIETATE, în colaborare cu entități publice și private.

Liviu STĂNILĂ, România: "Comedy and tragedy"

 

"Comedy and tragedy", tuș și culori de apă

 

Expoziții și vernisaje septembrie - octombrie 2025

 

 

 

Ana-Irina IORGA: "Bienala internațională de grafică mică de la Iași"

BIENALA DE GRAFICĂ MICĂ DE LA IAȘI

 

 

Grafica poate fi, uneori, o experiență pe cât de procustiană pe atât de paradoxală.
Exigențele acestui gen artistic sunt de mare finețe restrictivă. Cu cât constrângerile sunt mai mari, cu atât creativitatea crește. Bienala internațională de grafică mică de la Iași introduce, în plus, limitarea dimensiunii. Rezultatul, însă, este spectaculos! Cele peste 200 de lucrări participante anul acesta reprezintă o explozie tematică și stilistică, asamblată - printr-o panotare ce vorbește despre o adevărată artă a ordonării în succesiune și coexistență - în structuri ale unor universuri aparent congruente. Unele dintre acestea sunt complet acromatice, altele se deschid către nuanțe și tonuri cu rol secundar, derulându-se contrapunctal, armonic, muzical.

Din punct de vedere tematic, diversitatea este surprinzătoare. Portrete aproape caligrafice, nuduri inspirate, peisaje realiste, elemente de sacralitate reinterpretată, arhitecturi recognoscibile, fragmente onirice, reprezentări animaliere, concepte abstracte, înscrisuri ilizibile cu sens ocultat – în note autentice, severe, jucăușe sau caricaturale.

Personajul principal, însă, al bienalei este, așa cum se și cuvine, linia. Fie dreaptă, fie curbată, această construcție geometrică, prin simplitatea ei unidimensională, este generatoare de planuri, volume și corpuri care, în dinamică sau în așteptare, dau nașterii unor lumi variate. Sunt linii care ne înconjoară gândurile sau ne leagă sentimentele sau pășesc în urma istoriei. Linia este motorul cosmogonic al lumilor create de grafician, un adevărat miracol alcătuit din infinități ce produc infinități.

În acest univers de universuri grafice fiecare artist, înarmat doar cu linia sa, este o singularitate absolută, evidențiată și adâncită în adevărul său și de restricțiile genului artistic și de maniera „punctum contra punctum” de amplasare în spațiul expozițional.

Bienala organizată de U.A.P. din Iași rămâne în istoria graficii internaționale, prin relevanța lucrărilor prezente și importanța celor premiate, prin amploarea desfășurării, prin gradul intens de implicare personală și instituțională, un eveniment de mare valoare și eleganță artistică.

Prof. dr., critic de artă Ana-Irina Iorga

Gabriel RUSU, România: "Ana Aslan"

 

Gabriel RUSU, "Ana Aslan", tehnică mixtă,  29,7 x 42 cm. Face parte din Patrimoniul Casei Umorului Desenat - Muzeul Carol I al Brailei. A apărut în  albumul ”Personalitati ale Brailei”, editura Istros

 

Dănuț Adrian Chidon-Frunză: Expoziția "Dust in the wind", Muzeul Unirii, Iași

 

COMUNICAT DE PRESĂ
 

DUST IN THE WIND

  expoziție semnată de artistul plastic Dănuț Adrian Chidon-Frunză

Muzeul Unirii din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala Iași, organizează în perioada 26 august – 24 septembrie 2025, expoziția personală de pictură „Dust in the wind”, semnată de artistul plastic ieșean Dănuț Adrian Chidon-Frunză.

„Vă așteptăm cu drag să vă bucurați de o incursiune vizuală plină de emoție și reflecție, în compania artei contemporane ieșene”, subliniază Andrei Apreotesei, manager Palatul Culturii – Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași.

„Proiectele artistice recente ale lui Dănuț Adrian Chidon-Frunză au fost circumscrise temei fericirii, văzută fie ca țintă iluzorie, inaccesibilă, fie ca ideal de atins. Trei dintre acestea (Amintiri despre azi, Aud materia plângând, Punct și virgulă), derulate pe parcursul anului 2024, tatonează un registru afectiv de factură bacoviană, punând accent pe tonalități emoționale mai curând „negative”, de felul neliniștii, tristeții, angoasei, disperării, situate pe versantul tragic și, uneori, absurd al vieții. Cel de al patrulea (Borders of Soul) își propune să exploreze condiția situării noastre în „interval”.
Inspirat de titlul unei piese a trupei Kansas (Dust in the wind), proiectul actual de la Muzeul Unirii din Iași reconfirmă disponibilitatea artistului de a-și orienta sensibilitatea într-o direcție euristică de bună factură, excelând deopotrivă în plasticitate și expresivitate.” (Petru BEJAN). 

Finisajul expoziției va avea loc miercuri, 24 septembrie 2025, ora 17.00, în prezența artistului și a echipei curatoriale. La eveniment vor participa: prof. univ. dr. Constantin Tofan, curator și vicepreședinte al UAPR – Filiala Iași, prof. univ. dr. Petru Bejan, critic de artă și Mimi Necula, jurnalist și critic de artă, invitat special al acestui proiect expozițional.

Expoziția va putea fi vizitată la Muzeul Unirii (str. Alexandru Lăpușneanu, nr. 14), în zilele de miercuri, joi și duminică, interval orar 10.00 – 17.00 (ultima intrare: 16:30).

Manager,
Andrei Apreotesei

Şef Secție Mediere culturală,
Proiecte, Marketing,
Dr. Coralia Costaş

Liviu STĂNILĂ, România, "Do not cross mummy"

 

Liviu STĂNILĂ, România, "Do not cross mummy", tuș și culori de apă

 

Ana-Irina IORGA: "TAINA APELOR"

 

TAINA APELOR

Sub semnul principiului lui Thales și în respirații cromatice ce amintesc de lacurile și nuferii lui Monet, lucrările Laviniei Antonia Coșovliu revarsă tot felul de ape: repezi, calme, gânditoare, imense, care sunt, de fiecare dată, consonante cu primordialitatea și sacralitatea începutului lumii. Cel ce se poartă desupra apelor rămâne identic cu sine, nevăzut, dar prezent.

Orizonturile de albastru se desfășoară în ipostaze marine robust-pontice sau delicat-curgătoare, mereu adânci, mereu în mișcarea unei vrăji nedeslușite. Fascinația pe care o exercită apa asupra tuturor oamenilor răzbate ca o undă mai apăsată, ca o nuanță mai luminoasă, ca o mișcare din adânc abia întrezărită la suprafață.

Artista, zămislită se pare din apa Dunării pe malul căreia trăiește, se recunoaște în orice element acvatic pe care se grăbește să ni-l arate, ca un autoportret ocultat, în linii puține și culori devoratoare, ce înghit spațiul limitat al pânzei, pecetluindu-i însă mereu taina. Taina apei. 

Fabuloasă personalitate danubiană, cu înaintări fluviale, calme și adânci, Lavinia Antonia Coșovliu își elaborează compozițiile în jurul unui punct ontologic, întotdeauna acvatic. Fie că este vorba despre apă în diversele ei ipostaze, de la cele dunărene la cele pontice, fie că este vorba de mișcări ondulatorii sau de orizontul nuanțelor de albastru ce aglutinează tot ce există, într-un excepțional tandem cu orizontul notelor de alb al munților de calcar ai Balcicului, universul artistei din Galați se sprijină pe un asemenea element ontologic.

Bestiarul marin este prezent atât în mod ostentativ, deși neagresiv, cu pescăruși temperamentali sau pești resemnați, cât și în mod subtil, sub valurile opace, pe lângă ambarcațiunile și porturile atemporale, aproape de mal sau în larg.

Desenul este uneori precipitat, vrând să prindă mișcarea în vibrația ei efemeră, alteori aproape leneș, cu linii ce se întind înafara timpului. Uleiul, acuarela, creionul, cărbunele sunt toate prezente pentru a exprima sensibilitatea de moment a artistei sau pentru a revela natura etern-ascunsă a obiectului.

Alături de pictură și grafică, artista cochetează, frumos și onest, cu arta fotografică și video, în demersul său de analiză a acelor ape despre care Heraclit din Efes a spus că se află într-o veșnică devenire.

Arta Laviniei Antonia Coșovliu se amplifică în profunzimea reflecției și în limbajul estetic păstrând însă, ca o semnătură secretă, aceeași paradigmă acvatică, decelabilă în preocuparea pentru efemeritatea și ondularitatea mișcării sau a liniei sau a culorii, pentru stabilitatea corelată cu devenirea și pentru liniaritatea suprafaței care indică adâncimi în volume conglomerate. O artă care înflorește mereu în jurul tainei apelor interioare.

Critic de artă, Prof. dr. Ana-Irina Iorga

 

Expoziția "Borders of Soul", Dănuț Adrian Chidon-Frunză

Muzeul Județean Botoșani și Filiala Iași a Uniunii Artiștilor Plastici din România vă invită să participați vineri, 1 august, ora 16:00, la vernisajul expoziției „Borders of Soul” semnată Dănuț Adrian Chidon-Frunză. Evenimentul va avea loc la Galeria „Colecția de Artă” Botoșani. 

Prezintă: prof. univ. dr. Constantin Tofan, vicepreședinte al UAPR - filiala Iași și prof. univ. dr. Petru Bejan – critic de artă. 

Moderator: Petruța-Iulia Luchian, istoric de artă.
Curatorul expoziției: artistul vizual Liviu Șoptelea.

 

COMUNICAT

„Proiectele artistice recente ale lui Dănuț Adrian Chidon-Frunză au fost circumscrise temei fericirii, văzută fie ca țintă iluzorie, inaccesibilă, fie ca ideal de atins. Trei dintre acestea ("Amintiri despre azi", "Aud materia plângând", "Punct și virgulă"), derulate pe parcursul unui singur an (2024), tatonează un registru afectiv de factură bacoviană, punând accent pe tonalități emoționale mai curând „negative”, de felul neliniștii, tristeții, angoasei, disperării, situate pe versantul tragic și, uneori, absurd al vieții. "Borders of Soul", expoziția de la Galeria „Colecția de Artă” din Botoșani, își propune să exploreze condiția situării noastre în „interval”. Cum ne raportăm la limitele care se profilează  amenințător? Cum gestionăm relațiile deseori tensionate dintre libertate și constrângere, lumină și întuneric, certitudine și incertitudine, continuitate și încremenire în proiect, dintre alb și negru, viață și moarte? Câtă realitate există dincoace și dincolo de frontierele sufletului? Sunt acestea limite care obstrucționează, reprimă și închid? Sau, dimpotrivă, unele care protejează, încurajează și deschid? Răspunsurile pot fi întrezărite în sugestiile formal-abstracte, dar și cromatica tablourilor expuse, care anunță nu doar un nou ciclu problematic, ci și o anume „distanță” față de preocupările anterioare, un alt început. Și de această dată, artistul reușește să-și orienteze sensibilitatea într-o direcție euristică de bună factură, excelând deopotrivă în plasticitate și expresivitate.” (Petru BEJAN)

Gabriel RUSU, România: "Hariclea Darclee"

 

Gabriel RUSU, "Hariclea Darclee", tehnică mixtă,  29,7 x 42 cm

 

Liviu STĂNILĂ, România, "Piggy Bank USB"

 

Liviu STĂNILĂ, România, "Piggy Bank USB", tuș și culori de apă

 

Ana-Irina IORGA: "SUVERANITATEA CULORII"

 

SUVERANITATEA CULORII

 

Pictura artistei Carmen Voisei se detașează printr-o cromatică intensă, fără timidități estetice, în afara oricărei îndoieli stilistice. Atât în expoziția „Recompuneri cromatice faste” de la Centrul Cultural Multifuncțional din Iași, cât și în „O lungă primăvară de visuri și păreri” de la Galeria „Monique Roussel”, ambele organizate pe parcursul lunii mai, personajul principal este culoarea - vie, ardentă, neadormită. Indiferent de tematica abordată, de ansamblul compozițional, culoarea este cea care manifestă o atitudine asumată a sinelui artistei. Găsim aici un mecanism ludic de dezvăluire-învăluire, repetitiv, conversiv, introversiv. Curajul cromatic al ieșirii din sine este temperat doar de nevoia retragerii în sine. În această mișcare retractilă se disting forme recognoscibile ale realității, dar ele sunt deja alterate de graba ascunderii lor, care nu pare a fi determinată de frică, ci mai degrabă de un puternic simț al proprietății asupra obiectului, asupra reprezentării obiectului, asupra a orice. Înstăpânirea asupra realității exterioare se face prin captarea ei în spațiile realității interioare, unde se oglindește pe pereții gândirii, ai memoriei, ai visului; și este atât de încântată de dialogul acesta șoptit încât rămâne acolo, într-un prizonierat al culorilor curbate, răsucite, răzgândite. Pentru că orice culoare, în pictura lui Carmen Voisei, este autonomă și suverană.

 

Lucrările vorbesc despre o sensibilitate bacoviană care conține visuri, păreri și muzici ale călătoriilor interioare. Uneori ne întâmpină stihiile de la începutul lumii a căror experiență artista a avut-o cândva, dar pe care acum ni le prezintă deja domesticite de serenitatea amintirii. Materia plânge, materia râde. Alteori ne cheamă realități care se află în momentul nașterii lor, în plină formare, în devenire, în mers. Materia surâde, materia se încruntă. Materia vorbește, materia visează. Câmpul lor existențial este când lacustru, când solar, când vegetal. Dar vehiculul care face posibilă călătoria aceasta, pe cât de liberă pe atât de primejdioasă, prin culoarele lumii interioare este întotdeauna culoarea.

 Prof. dr. Ana-Irina Iorga

 

 

Geanina HAVÂRNEANU: "Artiștii vizuali din perioada dictaturii comuniste românești Studiu de caz - eschiva prin umorul fin în cazul artistului Dan Hatmanu " / Partea a II-a

Artiștii vizuali din perioada dictaturii comuniste românești

Studiu de caz - eschiva prin umorul fin în cazul artistului Dan Hatmanu

Partea a II-a

STUDIU DE CAZ – DAN HATMANU- Ștefan cel Mare ciocnind un pahar cu dictatorii Ceaușescu [1]

Dan Hatmanu (1926-2018) a fost pictor și grafician român, care în perioada comunistă a avut un mandat de deputat în Marea Adunare Națională, în legislatura 1985 - 1989[2]. În prima parte a activității sale de artist vizual, Hatmanu a creat portrete și peisaje „într-o viziune realist-tradițională, pe care a abandonat-o mai târziu în favoarea unei formule constructiviste cu rapeluri figurative și nuanțe umoristice”[3].

După absolvirea Institutului de Arte din Iași (1950), unde a avut ca profesori pe Corneliu Baba și Ion Irimescu, a urmat studii la „Academia Repin” din Leningrad (1962-19563), la „Academia liberă” din Paris (1963-1964) și la „Institutul internațional de studii pedagogice din Sèvres” (1964-1965)[4].

Debutul din 1948 este urmat de o carieră artistică prestigioasă, concretizată în numeroase expoziții colective și de grup organizate în țară și în străinătate.

După absolvirea Academiei a funcționat ca îndrumător la Muzeul de Artă din Iași, apoi ca profesor de desen, pictură și compoziție la Școala Medie de Arte Plastice. Din 1960 a fost încadrat conferențiar la Institutul Pedagogic de trei ani din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, iar din 1977 a devenit cadru didactic la Facultatea de Arte Plastice din cadrul Conservatorului „George Enescu”, deținând și funcția de rector (1984-1990)[5]. În 1992, după pensionare, devine profesor consultant[6]. Din 1994, devine membru al Academiei Europeană de Științe, Arte și Litere, Paris, Franța[7].

Dan Hatmanu este unul dintre artiștii importanți ai picturii românești. „Creator complex, s-a remarcat prin talentul de portretist, prin sensibilitatea de peisagist, prin capacitatea de a construi în culoare compoziții de mare rafinament”[8].

Tabloul intitulat „Istorie”, despre Ștefan cel Mare ciocnind un pahar cu ceaușeștii, realizat de Dan Hatmanu, a fost publicat inițial pe frontispiciul revistei Dialog[9], Iași, nr. 1 (94), 1983[10]. Era perioada în care lui Nicolae Ceauşescu îi plăcea să fie perceput ca fiind asemenea unui „voievod între voievozii neamului”.

Din multitudinea de tablouri omagiale, pictate de numeroși artiști recunoscuți ca fiind ai „epocii de aur”, tabloul lui Dan Hatmanu a stârnit stupoare, încă din primele momente ale vizionării sale. Când era vorba despre elogiul cuplului de dictatori, „[...] luate literal, tablourile lui Dan Hatmanu erau inacceptabile pentru un cenzor”[11], dar și pentru muritorii de rând, evident din motive contrare.

Compoziția surprinde pe dictator chiar de ziua lui, in ianuarie, când însuși „Stefan cel Mare și Sfânt scoate mâna din tabloul votiv şi ciocneşte potirul (din sticlă! n. a.) cu soții Ceaușescu”[12].

Se știe că Ștefan cel Mare a lăsat cu limbă de moarte la Mănăstirea Putna, după cum a scris cronicarul Ion Neculce, un „un potir din iaspis (marmură albă), în chip de farfúri, ca să fie întru pomenire la Sfânta Mănăstie”[13]. Etimologia cuvântului „farfúri”, dusă până la rădăcinile sale, are o cu totul altă semnificație, decât cea actuală. În vremea cronicarului Neculce, pe la 1700, „farfúri” provenea din grecescul „φαρφουρί”, ce însemna porțelan. Termenul era preluat însă din turcă („fağfur”), iar turca îl achiziționase din derivatul adjectival persan „fağfuri” (“din porțelan”). În mod paradoxal, termenul provine din sanscritul „Bhaga-putra” (भगपुत्र „bağp ur”) expresie indo-iraniană care era însă o traducere a sintagmei chineze 天子 „tiānzǐ” ce desemna

Împăratul, Fiul Cerului[14], [15].

Tabloul în sine, citit într-o cheie facilă, care urmărește doar aspectul imagistic concret imediat, pare a fi un omagiu adus „celui mai iubit conducător”.

În fapt, o analiză critică, amănunțită, nu poate să nu observe ironia și umorul fin care transpar din compoziția realizată de artist și modalitățile prin care creează ambiguități[16] (ambiguitate de atmosferă, oximoronică, ambiguitatea de sensuri paralele fără legătură între ele, ambiguitate de confuzie fericită) care să conducă la codificări diferite, în funcție de pattern-urile de decodificare specifice experienței și background-ului cognitiv ale fiecărui privitor.

O primă ambiguitate ar fi cea de atmosferă: Ștefan cel Mare ce iese din cadrul unui tablou pare mai degrabă o caricatură decât o legendă vie sau un personaj real, pe când soții conducători sunt redați foarte realist. În acest context imaginea lui Ștefan cel Mare pare mai degrabă o fantezie lunatică a marelui conducător.

O a doua ambiguitate este cea oximoronică, în care sensurile contradictorii sunt ambele posibile. Ștefan cel Mare este roșu la față de mânie, nu are niciun zâmbet pe față, niciun detaliu ce ar sugera o anumită mimică de acceptare, privește deasupra celor doi ceaușești, iar rama tabloului îl desparte definitiv de aceștia, fiind situat și într-un plan compozițional superior. Ceaușescu în schimb este senin și surâzător. Parcă cele două personaje ar avea sentimente contradictorii față de evenimentul în care sunt implicate.

O a treia ambiguitate este cea de sensuri opuse. Deși ar trebui să putem citi semnificația lucrării ca fiind reuniunea a doi mari conducători, se poate observa clar atitudinea ostilă din partea lui Ștefan și cea de automulțumire a lui Ceaușescu. Ceaușescu privește parcă în altă lume, diferită de cea reală, transpus de măreția realizărilor sale, nu copleșit de întâlnirea cu Ștefan cel Mare.

O a patra ambiguitate a creației artistice este faptul că a atribuit acestui tablou titlul „Istorie”, ceea ce creează confuzie, putând semnifica ori că epoca ceaușistă este istorie, ori că Ceaușescu se întâlnește în istorie cu Ștefan cel Mare.

Este evident că acest tablou are semnificații ce țin de ironie, farsă, umor, iar afirmația lui Dan Hatmanu - „pictând acest tablou, de fapt mi-am bătut joc de cuplul dictatorial”[17] - este exprimată într-un mod strategic.

Problema sesizată de marea majoritate a oamenilor la acest tablou este conformarea artistului la presiunile oficiale, considerată ca fiind un gest ce ține de „lipsa de caracter”, conform expresiei reputatului critic de artă Pavel Șușară[18].

Dan Hatmanu a declarat despre tablou: „Lucrarea a fost văzută atunci cu nuanță ironică, s-a vorbit ca despre o bătaie de joc chiar. Mulți au sesizat ironia. Este ciudat că, atunci, oamenii au înțeles mesajul, iar acum îl percep deformat. Așa sunt eu: ironic și autoironic”[19]. Cei mai mulți dintre cei care l-au cunoscut pot confirma această tendință a sa.

Pictorul a mai declarat că „[…] era o comandă obișnuită. Nu am primit niciun ban. Numai cei care nu au caracter nu recunosc că așa se obișnuia în acea vreme. Erau comenzi, erai obligat să faci asta”. Pentru artist „obligația însemna șansa de a expune în străinătate și de a-i fi achiziționate lucrările”[20].

Acuzele aduse artistului țin de faptul că pentru recunoașterea sa profesională, artistică și-a sacrificat onoarea. Care să fie oare motivația pentru care într-una dintre fotografiile sale apare trist, plin de regrete, închis în sine: acuzele sau remușcările?[21]. Oricum, fiecare privește acest fragment din istoria artei prin propriile lentile, iar „adevărul” dialogic și janusian rămâne doar un sofism.

Geanina HAVÂRNEANU

Lector Phd. Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iași

---

[1] https://moldova.europalibera.org/a/jurnal-de-corespondet-dan-alexe-bruxelles-radio-europa-libera/31377206.html
[2] ***„Ultimii deputati comunisti ai Iasului”, Iași, Ziarul de Iași, www.ziaruldeiasi.ro
[3] https://ro.wikipedia.org/wiki/Dan_Hatmanu, accesat 2022.
[4]Claudiu Paradais: Exegi monumentum …”, Arhivat din original la 9 martie 2009, Accesat în 1 iunie 2025.
[5] https://ro.wikipedia.org/wiki/Dan_Hatmanu
[6] https://ro.wikipedia.org/wiki/Dan_Hatmanu
[7] Maria Hatmanu, „Dan Hatmanu” (album, 500 de pag.), Editura ARC 2000, Tipărit la R.A. Monitorul Oficial, 2005.
[8] Ibidem.
[9] Revistă fondată în 1969 sub titlul Alma Mater, ca Organ al Consiliului U.A.S.C. din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”.
[10] https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/19396?show=full
[11] Sorin Antohi, „Dialog: egoistorie, microistorie, istorie”, în Literatură, Artă, Idei, în Alma Mater/Dialog 1969-1990, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2005.
[12] https://www.editurapleiade.ro/Reviste/2008%20Acolada%20nr.%2006-7.pdf.
[13] Ion Neculce, „Letopisețul Țării Moldovei. O samă de cuvinte”. https://ro.wikisource.org/wiki/Letopise%C8%9Bul_%C8%9A%C4%83rii_Moldovei/O_sam%C4%83_de_cuvinte https://ro.wikisource.org/wiki/Letopise%C8%9Bul_%C8%9A%C4%83rii_Moldovei/O_sam%C4%83_de_cuvinte
[14] Dan Alexe, Adevărul, 2009. https://ziare.com/stiri/ancheta/ceausestii-au-dat-noroc-cu-stefan-cel-mare-639042.
[15] Dan Alexe, „Ce era păharul lui Ștefan cel Mare și de ce `farfurie` înseamnă de fapt `Împăratul Chinei`”, Jurnal de corespondent, 26 iulie 2021.
[16] William Empson, Cele șapte tipuri de ambiguitate. Editura Univers, 1981.
[17] Apud. Dan Alexe, Adevărul, 2009. https://ziare.com/stiri/ancheta/ceausestii-au-dat-noroc-cu-stefan-cel-mare-639042.
[18] Apud. Dan Alexe, Adevărul, 2009. https://ziare.com/stiri/ancheta/ceausestii-au-dat-noroc-cu-stefan-cel-mare-639042.
[19] Ibidem.
[20] Ibidem.
[21] https://ro.wikipedia.org/wiki/Dan_Hatmanu

 

Bibliografie

- Dan Alexe, Adevărul, 2009. https://ziare.com/stiri/ancheta/ceausestii-au-dat-noroc-cu-stefan-cel-mare-639042.
- Dan Alexe, „Ce era păharul lui Ștefan cel Mare și de ce `farfurie` înseamnă de fapt `Împăratul Chinei`”, Jurnal de corespondent, 26 iulie 2021.
- Sorin Antohi, „Dialog: egoistorie, microistorie, istorie”, în Literatură, Artă, Idei, în Alma Mater/Dialog 1969-1990. Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2005.
- Ami Barak, Marincu, Diana, „Roman Cotoșman”, Timișoara, Expoziţii Art Encounters, 2017.
- Ami Barak, Marincu, Diana, „Ștefan Bartalan”, Timișoara, Expoziţii Art Encounters, 2017.
- Miruna Cărăușu, „Estetica vizualului în opera lui Horia Bernea”, Analele Universității „Dunărea de Jos”, Galați, 2023. https://www.gup.ugal.ro/ugaljournals/index.php/cercetarte/article/view/6362
- Ionuț Cioană, „Un artist istoric iese din norul memoriei”, București, Scena9, 2018.
- Maria-Magdalena Crișan, „Arte vizuale. Remember Octav Grigorescu (1933-1987)”, București, Observator Cultural, 2006.
- Daniela Duca, „Arhitectura tactilă a antropocosmosului. Paul Neagu, (r)evoluția formei”, București, Igloo Magazin, 2023. https://www.igloo.ro/arhitectura-tactila-a-antropocosmosului-paul-neagu-revolutia-formei/
- William Empson, Cele șapte tipuri de ambiguitate, Editura Univers, 1981.
- Smaranda Găbudeanu, „Identitatea complexă a lui Ion Grigorescu”, București, Academia DocuArt, 2024. https://docuart.ro/prima-pagina/normal/identitatea-complexa-a-lui-ion-grigorescu
- Virgil Guruianu, „Oameni de seamă. Marcel Chirnoagă, maestru al graficii și gravuri”, Galați, Viața Liberă, 2023.https://www.viata-libera.ro/magazin/208972-oameni-de-seama-marcel-chirnoaga-maestru-al-graficii-si-gravurii#google_vignette
- Adrian Guță, „Călător printre imagini și cuvinte. Portret de artist: Florin Mitroi”, București, Observator Cultural, 2022. https://www.scena9.ro/magazin/revista-6
- Adrian Guță, „Călător printre imagini și cuvinte. Portret de artist: Geta Brătescu”, București, Observator Cultural, 2022.
- Adrian Guță, „Călător printre imagini și cuvinte. Portret de artist: Ana Lupaş”, București, Observator Cultural, 2022.
- Maria Hatmanu, „Dan Hatmanu” (album, 500 de pag.), Editura ARC 2000, Tipărit la R.A. Monitorul Oficial, 2005.
- Sorina Jecza-Iacovici, Georg Lecca, „Roman Coroșman”, Timișoara, Editura Fundația Interart TRIADE, 2003.
- Dosofteea Lainici, „Prolog, cel mai longeviv grup de artiști din sud-estul Europei”, București, Evenimentul Zilei, 2018. https://evz.ro/prolog-cel-mai-longeviv-grup-de-artisti-din-sud-estul-europei.html.
- Claudiu Paradais: Exegi monumentum …”. Arhivat din original la 9 martie 2009. Accesat în 1 iulie 2025.
- Ion Neculce, „Letopisețul Țării Moldovei. O samă de cuvinte”. https://ro.wikisource.org/wiki/Letopise%C8%9Bul_%C8%9A%C4%83rii_Moldovei/O_sam%C4%83_de_cuvinte
- Victor Neumann, „Bertalan: europenitatea artei româneşti. O expoziţie retrospectivă la Muzeul de Artă Timişoara”, București, Observator Cultural, 2016. https://www.observatorcultural.ro/articol/bertalan-europenitatea-artei-romanesti/
- Gabriela Robeci, „Romanian-French visual artist, publisher and curator”. Women Artists. Research and Exhibitions, 2021. https://awarewomenartists.com/en/artiste/wanda-mihuleac/
- Alina Șerban, (ed. coord.), „The Man with a Single Camera”. London, Sternberg Press, 2014.
- Alina Șerban, (ed. coord.), „Ion Grigorescu”. Bucuresti, Asociatia PEPLUSPATRU, 2020.
- Diana Ursan et. al., „Paul Neagu. The Monograph”, edited by Magda Radu and Georg Schölhammer, JRP Editions, 2023, pp. 372-387.
*** „Revizitând istoria. Atelier 35 București: Construiește o situație comună fără viitor”. București, Zeppelin, 2024.
*** „Andrei Cădere, în marea restrospectivă a artei abstracte de la Whitechapel Gallery”. Institut Culturel Romain, Paris, 2015. ***„Ultimii deputati comunisti ai Iasului”, Iași, Ziarul de Iași, www.ziaruldeiasi.ro