Gabriel RUSU, România: "Friedrich Nietzsche"

Gabriel RUSU, România, "Friedrich Nietzsche", culori de apă, 29,7x42 cm

 

CONSTITUȚIA ROMÂNIEI (2)

Constituția României

ARTICOLUL 5

Cetăţenia

 (1) Cetăţenia română se dobândeşte, se păstrează sau se pierde în condiţiile prevăzute de legea organică.
(2) Cetăţenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naştere.

ARTICOLUL 6

Dreptul la identitate
(1) Statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.
(2) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români.

ARTICOLUL 7

Românii din străinătate
Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt.

ARTICOLUL 8

Pluralismul şi partidele politice
(1) Pluralismul în societatea românească este o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale.
(2) Partidele politice se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială, ordinea de drept şi principiile democraţiei.

ARTICOLUL 9

Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale
Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit statutelor lor, în condiţiile legii. Ele contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor.

(extras - Camera Deputaților, https://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act2_1&par1=1#t1c0s0sba1m)

CRĂCIUN FERICIT! SĂRBĂTORI BINECUVÂNTATE! LA MULȚI ANI 2025!

 

Am crezut ca anul 2020 a fost cel mai rau, apoi 2021, apoi 2022... acum urmează 2025, care ne dorim să fie blând cu noi.

În ciuda dificultăților nenumărate și nemăsurate noi sperăm în biruința spiritului înalt, a înțelepciunii și a puterii creatoare umane.

Pentru anul ce vine, Revista SALT & PEPPER urează colaboratorilor și cititorilor săi sănătate, pace, înțelegere și prosperitate.

 

CRĂCIUN FERICIT! SĂRBĂTORI BINECUVÂNTATE!

Să ne vedem și auzim cu bine în 2025!

LA MULȚI ANI!

 

Irina IOSIP

  

CONSTITUȚIA ROMÂNIEI (1)

 

Constituția României

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 767 din 31/10/2003
Modificata si completata prin Legea de revizuire a Constitutiei României nr. 429/2003 , publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicata de Consiliul Legislativ, în temeiul art. 152 din Constitutie, cu reactualizarea denumirilor si dându-se textelor o noua numerotare (art. 152 a devenit, în forma republicata, art. 156). Legea de revizuire a Constitutiei României nr. 429/2003 a fost aprobata prin referendumul national din 18-19 octombrie 2003 si a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003 a Hotarârii Curtii Constitutionale nr. 3 din 22 octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului national din 18-19 octombrie 2003 privind Legea de revizuire a Constitutiei României. Constitutia României, în forma initiala, a fost adoptata în sedinta Adunarii Constituante din 21 noiembrie 1991, a fost publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991 si a intrat în vigoare în urma aprobarii ei prin referendumul national din 8 decembrie 1991.

 

TITLUL I

Principii generale

ARTICOLUL 1

Statul român
(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.
(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.
(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.
 

ARTICOLUL 2

Suveranitatea
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.
(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

ARTICOLUL 3

Teritoriul
(1) Teritoriul României este inalienabil.
(2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional.
(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii.
(4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine.

ARTICOLUL 4

Unitatea poporului si egalitatea între cetateni
(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi.
(2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.

 

 

(extras - Camera Deputaților, https://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act2_1&par1=1#t1c0s0sba1m)

 

Liviu STĂNILĂ, România: "Sare și Piper"

 

 

Liviu STĂNILĂ, România, "Sare și Piper", tuș și culori de apă

Dănuț Adrian Chidon – Frunză, cu expoziția „Aud materia plângând...”

 

 

COMUNICAT DE PRESĂ

Uniunea Artiștilor Plastici din România Filiala Iași are deosebita plăcere de a vă invita la expoziția de pictură „Aud materia plângând...” semnată de artistul Dănuț Adrian Chidon – Frunză
Vernisajul va avea loc miercuri, 18 decembrie 2024, ora 18:00
Prezintă: Prof. univ. dr. Constantin Tofan – vicepreședinte al UAPR – Filiala Iași și Prof. univ. dr. Petru Bejan, critic de artă. Curator: Ciprian Romaniuc
Expoziția va fi deschisă în perioada 16 - 25 decembrie 2024, la Centrul Internațional de Artă Contemporană – Baia Turcească Iași

”Format în ambianța generoasă a Școlii ieșene de pictură, Dănuț Adrian Chidon -Frunză tatonează cu pasiune „lumea artei”, în căutarea unei stilistici personale cât mai expresive, preocupate să descrie altfel omul și întâmplările vieții de zi cu zi. Care este miza unui asemenea interes? Gestiunea și experimentarea fericirii, în formule epurate de convenții și eliberate de clișeele obișnuite ale reprezentării. Fericirea este o iluzie, dar și obligație, și fundătură, și promisiune mereu amânată, împlinită rareori, în momentele faste ale întâlnirii cu arta. Dacă studiile de portret deosebit de expresive par mai curând „decupate” dintr-o realitate sumbră, marcată de griji și de angoase, incursiunile în cotidian surprind cadre aleatorii, sugestive, în acord cu intensitatea evenimentelor trăite. Simbolicul și evazivul surclasează relevanța vizibilului și explicitului. În cazul peisajelor citadine, tonalitățile afective sunt mai curând negative, amplificând impresiile de vag și anxietate. Autorul zăbovește cu prisosință asupra locurilor de trecere (uși, ferestre, străzi, alei...), dincolo de care se întrezăresc spațiile indeterminate ale necunoscutului, întunericului sau neprevăzutului. Privirea este solicitată discret să-și augmenteze posibilitățile, bizuindu-se pe resursele nebănuite ale imaginației. Expoziția de la Centrul Internațional de Artă Contemporană – Baia Turcească Iași oferă publicului ocazia de a lua contact cu lumea reală, imediat accesibilă, dar și cu cea expansiv-ficțională, a unui autor aflat la vârsta deplinei maturități creative, deopotrivă talentat și expresiv.” (Petru BEJAN)

Ana-Irina IORGA: Farmecul discret al acuarelei

FARMECUL DISCRET AL ACUARELEI

Niciodată dispărută din sensibilitatea umană, acuarela reprezintă atât un stil pictural cât și o atitudine general-umană ce sintetizează atenția acordată priveliștii, exersarea vederii panoramice, identificarea limpezimilor materiei și recunoașterea frumuseții care se ivește acolo unde obiectul se inserează sau se dispersează în mediul său.

Expoziția de toamnă a artistului Mădălin Daniel Țibichi, de la Galeria Centrului Cultural Multifuncțional din Iași, interesează prin afirmarea și îmbinarea ambelor dimensiuni. Se remarcă preocuparea pentru limpiditatea suprafețelor și decantarea ei în grade diferențiate prin infuzii puternic subiectivizate. Rezultă orizonturi cromatice aflate la întâlnirea apei cu lumina și a densității știute a materiei cu subțirimea ei nebănuită.

Echilibrul compozițional este susținut de onestitatea pictorului față de obiectul său pe care îl re-gândește și îl re-prezintă într-o materialitate nedefinitivă, într-o materialitate aproape curgătoare. Corpurile au volum, volumele au suprafețe și suprafețele planuri, dar toate sunt eliberate de teroarea liniilor, odihnindu-se într-o libertate atemporală.

Lucrările expuse se caracterizează prin culori flotante, care se revarsă în registre opace sau transparente și care, în curgerea lor, re-construiesc suprafețele și volumele frumosului. Evanescența peisajului nu este negată, dar momentul surprins este deseori cel al unei ipostaze robuste, nevulnerabilizate nici de apă, nici de lumină, nici de mișcare.

Tușele artistului, tranșante dar nu rigide, consubstanțiale modului noros de absorbție al hârtiei, produc efecte de alternare a texturilor, de diferențiere a reflexiilor cromatice și de variere a gradelor calorice în care evoluează corporalitatea obiectuală.

Întreaga colecție de acuarele semnată Mădălin Daniel Țibichi, așezată sub ovidianul semn al metamorfozelor, este o invitație la revalorizarea efemerității frumosului.

Prof. dr Ana-Irina IORGA

Expoziție de pictură, Galeria Căminul Artei, București, 1 - 14 decembrie 2024

credit foto: Irina IOSIP