Bienala Națională a Artelor Textile Timișoara (BNATT), Ediția I, 2026, Timișoara

Bienala Națională a Artelor Textile Timișoara (BNATT), 

Ediția I, 2026 (12.10.2026 – 20.11. 2026)

Invitație – Regulament

Bienala Națională a Artelor Textile Timișoara (BNATT), Ediția I, 2026

(12.10.2026 – 20.11. 2026)

 Vă invităm să participați la Bienala Națională a Artelor Textile Timișoara (BNATT), Editia I, care se adresează artiștilor plastici membrii ai Uniunii Artiștilor Plastici din România. Prima ediție din acest an va cuprinde lucrări din categoria artelor textile din materiale tradiționale și neconvenționale bi și tridimensionale, realizate în tehnici tradiționale și tehnici noi inovative.
Perioada expozițională este cuprinsă în intervalul 12.10.2026 – 20.11.2026.
1. Înscrierile se vor face online în perioada 01.07- 25.09.2026 prin completarea formularului de participare și atașarea unei fotografii a lucrării propuse pentru expoziție (fotografia separat de formular). Imaginea (fotografia) lucrării se va denumi după cum urmează:
Nume prenume _Titlul lucrării_Tehnica_Dimensiuni_Anul realizării
2. Fiecare artist poate participa cu 1 lucrare .
3. Dimensiuni până la 1m – (100 cm) maxim.
4. Lucrările vor avea sistemul de prindere adecvat în funcție de tipologia lucrarii.
5.Lucrările vor fi prevăzute cu etichetă care prevede datele din formular.
6.Autorii cu lucrările acceptate, vor fi anunțați prin e-mailul uaptimisoara@gmail.com în perioada 29.09.2026- 30.09.2026.
7. Jurizarea va avea loc in data de 28.09.2026.
8.Taxa de participare de 150 lei se va trimite în contul UAPT : RO40RNCB0249049254190001, după jurizarea lucrărilor de către comisia de specialitate. Dovada de plată, OP-ul, se va trimite prin e-mailul uaptimisoara@gmail.com 

9.Vernisajul Bienalei Naționale a Artelor Textile Timișoara, se organizează în perioada 12.10.2026 – 20.11. 2026 la Galeria Park a filialei Timișoara UAP din România, Str. George Enescu, nr. 1., localitatea Timișoara, cod poștal 300022. 

10. Expedierea lucrărilor: Se va face în perioada 01.10.2026 – 08.10.2026, prin curierat (exclus posta), la adresa Str. George Enescu, nr. 1., localitatea Timișoara, cod poștal 300022, cu mențiunea: Sediul UAP filiala Timișoara, orar 10-15.
Contact : Nadejda Istratii, telefon 0746 223 791 sau 0771 637 388.
11. Lucrările vor fi ambalate corespunzător, astfel încât să fie protejate împotriva deteriorărilor pe durata transportului.
12. Lucrările vor fi returnate prin curierat în luna decembrie 2026, după închiderea expoziției, cu plata transportului la destinație (la domiciliul autorului).
Organizatorii nu își asumă răspunderea pentru eventualele deteriorări sau pierderi survenite în timpul transportului; responsabilitatea revine exclusiv firmei de curierat și autorului.
Lucrările înscrise în expoziție nu pot fi retrase înainte de încheierea acesteia. Vă rugăm să respectați prevederile prezentului regulament pentru a asigura participarea și expunerea lucrărilor dumneavoastră în cadrul expoziției.

Curatori:
Prof.univ.dr. Daniela Consantin
Președinte UAPR filiala Timisoara, 0722 606 764
Conf.univ.dr.habil. Hedy M-Kiss
Membru UAPR filiala Timisoara,  0720 311 758

Expoziții și vernisaje iulie - august 2026

 

 

Expoziții și vernisaje mai - iunie 2026

 

 

Dănuț Adrian Chidon-Frunză: Expoziția "Sound of Silence", Galeria de Artă "Absida", Iași

 

Galeria de Artă „Absida” situată în Casa cu Absidă
”Laurențiu Ulici” din Iași și poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 9:00 și 13:00

Filialele ieșene ale Uniunii Artiștilor Plastici din România și Uniunii Scriitorilor din România organizează, în perioada 2-25 martie 2026, expoziția de pictură „Sound of Silence”, semnată de artistul plastic ieșean Dănuț Adrian Chidon-Frunză. Curator: Prof. univ. dr. Constantin Tofan, vicepreședinte al UAP din România - Filiala Iași. Critic de artă: Prof. univ. dr. Petru Bejan.

„Fire eminamente poetică, Dănuț Adrian Chidon-Frunză și-a modelat un anume tip de sensibilitate, funcție de capriciile sinuoasei experiențe de viață. O discreție excesivă și o anume reținere în a se arăta celorlalți l-au făcut să treacă drept un ins solitar, retractil la zgomotul și agitația mulțimilor. Nu refuză însă provocările, însoțirile și însoțitorii, fie și la distanță sau imaginari. Îi poartă în suflet pe Luchian, Tonitza, Petrașcu și Baba, dar ascultă și sugestiile majorității profesorilor care l-au îndrumat pe parcursul traseului masteral de la Iași, printre care C. Tofan, D. Pătrașcu, Mihai Tarași, Z. Bîrzu, C. N. Ungureanu.” - Petru Bejan, critic de artă

”Deseori vorbim fără să spunem nimic, ascultăm fără să auzim, fiind preocupați excesiv de tehnologia care ne-a acaparat existența. Incapabili de a comunica emoțional, uneori izolați social, fascinați de străluciri amăgitoare și predispuși oricând la compromisuri pentru a nu ne părăsi zona de confort, alergăm între cer și noroi - sunet de tăcere - în tranșeele eternului război, NOI contra NOI”. - Dănuț Adrian Chidon-Frunză

- Comunicat -

Expoziții și vernisaje martie - aprilie 2026

 

 

20 februarie: ZIUA MONDIALĂ A JUSTIȚIEI SOCIALE

20 februarie

ZIUA MONDIALĂ A JUSTIȚIEI SOCIALE

În anul 2007, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a decretat data de 20 februarie ca fiind Ziua Mondială a Justiţiei Sociale, iar în 2008, Organizaţia Internaţională a Muncii a adoptat Declaraţia OIM privind justiţia socială pentru o globalizare echitabilă. Este o zi care conștientizează asupra egalității, a justiției și solidarității și amintește că fiecare dintre noi, prin gândul și faptele sale, poate contribui la o lume mai bună.

 

Agora în derivă

Suntem o țară mică comparativ cu altele de pe mapamond și medie la nivel european, dar mică prin modul în care ne apreciem pe noi înșine, românii. Suntem cunoscuți pentru mințile sclipitoare pe care le-am avut, oameni care și-au respectat obârșia, moștenirea culturală și pe cei care i-au precedat. Printre aceștia se numără și genialul Constantin Brâncuși, care a știut să simtă, să vadă și să înțeleagă spiritul profund al locului, pe care nu l-a negat ci l-a purtat cu mândrie și din care a edificat o artă nouă, majoră în istoria artelor, neegalată deja de un secol. A știut să vadă mai departe, tot mai departe, esența vie a frumosului universal. A știut să-i vadă, să-i recunoască și să-i prețuiască pe frații săi români ajunși în marea lume occidentală. Și-a creat propria ogradă țărănească în Paris, orașul luminilor. A fost selectiv în ceea ce privește prietenii apropiați români sau străini, dar celor rămași acasă a vrut le să le dăruiască suflet și spirit viu prin creațiile sale dar, poporul său, prin reprezentanții săi, nu le-a vrut 1;2, așa cum nu a vrut, la un secol distanță după confirmarea internațională a neegalabilul său geniu, nici achiziționarea lucrării „Cumințenia pământului”. Alături de alți creatori români, Brâncuși a fost negat ca frate român și geniu în același timp, de către însuși poporul său, familia sa de suflet, pe care l-a omagiat prin purtarea esenței lui spirituale și culturale în lumea întreagă.

Precum atunci și în cazul său, în societatea actuală românească, frate cu frate nu se apreciază, nu se înțeleg, nu se ajută ba chiar se invidiază și se urăsc. De ce oare, acest popor care a luptat secole împotriva asupririi străine, pentru a-și rezolva problemele interne apărute în societate, a apelat tot la străini: la protecția vecinilor de graniță, a porții otomane sau chiar la un rege străin? De ce românii vor să strălucească în ochii străinilor dar nu în ochii conaționalilor, a fraților lor de sânge?

Împotriva evoluției socioculturale firești, s-a ajuns la un primitivism de haită evidențiat de beligeranța teritorială și materială, incultură, de lipsa de empatie și înțelegere față de aproapele nostru. Se protejează în primul rând indivizi priviți ca entități independente de societate și nu aceasta din urmă și, în ciuda globalismului aclamat, se dă o importanță mai mare individului „special” decât colectivității, contrar unor norme de etică și morală socială integratoare, spre care aspirăm de secole.

În România de astăzi nu se mai poate da vina pe „greaua moștenire” sau pe forțele opresive totalitare. Este vorba despre ceva adânc înrădăcinat în caracterul și spiritul românesc, care se manifestă mai pregnant și mai distructiv ca niciodată, la numai o generație după decembrie 1989, căci nu mai sunt „îngrădiri” culturale, etice, morale, educaționale și nici măcar cele de bun simț elementar.

Lumina orbitoare „de aiurea” ne-a luat mințile iar acum ne ia și pâinea de la gură, căci ai noștrii nu mai gândesc pentru conaționalii lor ci pentru propria strălucire și bunăstare. Vor strălucire în fața străinilor, care nu pot (?) să vadă adevărul din spatele evenimentelor și nevoile locale.

În cele din urmă, dacă acum, aproape nu mai există proprietatea comună pentru a cărei perpetuare și bunăstare să luptăm cu toții, se aplică metoda „ce-i al meu este numai al meu și ce este al tău tot al meu este”.

Dar lucrurile nu se opresc aici, ci merg mai departe: ura, invidia și dorința de distrugere a fratelui de către frate a devenit scop și mod de viețuire.

În aceste condiții, se evidențiază o întrebare legitimă, înainte de orice analiză socioculturală științifică: ce șanse de supraviețuire are o societate în care fratele este dușmanul fratelui său, frații se urăsc, se sabotează reciproc, își fură unii altora bunurile și pâinea de la gură, sănătatea, speranța de viață și bucurie? Ce șanse are o societate în care delațiunea fratelui de către frate, la porțile străine, a devenit o practică și chiar un scop în sine? Ce șanse are o societate în care se rup legăturile de sânge, legăturile sociale și cele spirituale, în care valorile culturale moștenite sunt eludate dacă nu negate, în care fiecare este numai pentru sine și se asociază, oportunist, pe criterii materiale în grupuri elitiste?

Legile fizicii au demonstrat că ruperea coeziunii din cadrul unui sistem duce la distrugerea întregului, la fragmentarea și anihilarea valorii acestuia ca întreg.

Când agora este în derivă și lucrează chiar împotriva ei însăși, numai acei oameni frumoși și curajoși, prin coeziune și conlucrare, pot să-l împace pe frate cu fratele său și să aducă cunoaștere, iubire și speranță acolo unde sărăcia de toate felurile mutilează esența umană.

 

Irina IOSIP

 

1      Multe surse menționează că, în 1951, Brâncuși ar fi oferit statului român, pe gratis, atelierul din Paris cu toate lucrările ce le conținea, pe care însă acesta ar fi respins-o, în urma unei ședințe a Academiei Române prezidată de scriitorul Mihail Sadoveanu (fapt confirmată prin Procesul Verbal întocmit cu acea ocazie), categorisind arta sa drept decadentă și care nu ar ajuta cu nimic poporului român. Spre deosebire de alți biografi, Doina Lemny, doctor în istoria artei, fostă  muzeograf-cercetător la Muzeul Naţional de Artă Modernă, Centrul Pompidou din Paris, specialistă în sculptura din  secolul XX și biograf recunoscut al lui Constantin Brâncuși infirmă oferta sculptorului ca atelierul său de la Paris să fie cedat statului român iar acesta l-ar fi refuzat.

2     Brâncuși a trimis gratis României schițele pentru sculptura de utilitate publică „Coloana infinitului”, la care birocrații români ai momentului (n.a. perioada comunistă) au răspuns că lucrarea nu corespunde cerințelor estetice ale statului. Mai târziu, sculptorul a ridicat coloana, la Târgu-Jiu, pe propria cheltuială, în memoria eroilor căzuți în Primul Război Mondial.

 

CALL FOR: Bienala de Scenografie București 2026

Bienala de Scenografie București 2026 lansează open call-ul internațional

Centrul Român OISTAT anunță lansarea open call-ului pentru Bienala de Scenografie București 2026 (BSB 2026), invitând artiști, scenografi, designeri, studenți și creatori din domeniul artelor spectacolului să participe la ediția care va avea loc anul acesta în București.
 

Detalii și formularul de înscriere sunt disponibile pe site-ul https://www.scenographybiennale.ro/
 

În cadrul conferinței din decembrie, Irina Moscu – directorul artistic, a prezentat direcția curatorială a BSB 2026 și tema W.O.R.K. ca nucleu conceptual. Adrian Damian (OISTAT România) a vorbit despre miza internațională a bienalei, Dragoș Buhagiar (UNITER) despre rolul acesteia în peisajul teatral, Mihaela Păun (ARCUB) a subliniat importanța parteneriatelor culturale care o susțin, iar Ministrul Culturii, András Demeter, a evidențiat sprijinul instituțional și rolul bienalei în promovarea teatrului românesc pe scena internațională.

Bienala din acest an se va desfășura într-o rețea de spații emblematice, care pun în dialog patrimoniul industrial, tehnic și cultural al orașului. Spațiul principal al evenimentului va fi Uzina Electrică Filaret, un loc cu o încărcătură istorică și simbolică, ce oferă un cadru spectaculos pentru arta contemporană. Acestuia i se alătură Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida”, ca spațiu complementar, iar Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București se alătură bienalei în calitate de partener strategic, consolidând dimensiunea culturală și interdisciplinară a ediției din acest an.
 

Tema BSB 2026: W.O.R.K. – Women. Oppression. Resistance. Knowledge.
Tema ediției din acest an deschide un spațiu de reflecție asupra modului în care artele spectacolului și scenografia sunt explorate ca forme de cunoaștere, rezistență și construcție a memoriei, în raport cu egalitatea, vizibilitatea și realitățile sociale contemporane.
W.O.R.K. propune o explorare critică a muncii artistice și a rolului scenografiei ca formă de cunoaștere, rezistență și construcție a memoriei, punând în dialog practica artistică, cercetarea vizuală și realitățile sociale actuale.
Direcția curatorială va fi prezentată prin reperele conceptuale ale temei, motivațiile curatoriale și relevanța acesteia în contextul designului de scenă și al societății contemporane.

Open call: calendar și secțiuni
Open call-ul pentru Bienala de Scenografie București 2026 este deschis în perioada 19 ianuarie – 1 martie 2026 și vizează participarea în cadrul următoarelor expoziții internaționale:
● Shifting Grounds – expoziție internațională dedicată profesioniștilor
● Rising Voices – expoziție internațională dedicată artiștilor emergenți
● Young Design – expoziție internațională dedicată studenților și universităților

Selecția artiștilor va fi anunțată pe 27 martie 2026.

Cei patru piloni ai Bienalei – o hartă a ediției 2026
Ediția 2026 a Bienalei de Scenografie București este construită pe patru piloni principali, care structurează conținutul artistic, educațional și de dialog al evenimentului.
Pilonul Expozițional reunește expoziția centrală W.O.R.K., curatoriată de Irina Moscu, alături de secțiunile dedicate profesioniștilor, artiștilor emergenți, studenților, teatrului pentru copii și ariilor tehnice ale scenografiei, precum arhitectura și tehnologia teatrală.
Pilonul Educațional transformă bienala într-un spațiu de învățare și dezvoltare, prin workshopuri și masterclass-uri susținute de artiști și tehnicieni, sesiuni de portfolio review, ceremonii Doctor Honoris Causa și programe dedicate copiilor și familiilor, reunite sub BSB Kids.
Pilonul Colaborativ activează comunitatea prin proiecte participative, programe pentru tineret și inițiative de voluntariat, alături de evenimente de networking și întâlniri informale reunite sub BSB Events.
Pilonul Reflexiv propune contexte de dialog și arhivare prin BSB Talks – conferințe, paneluri și mese rotunde, și prin BSB Hub, platformă dedicată publicațiilor, arhivelor digitale și resurselor de documentare.

Prin acest apel, OISTAT România deschide procesul public de pregătire a Bienalei de Scenografie București 2026 și conturează cadrul unei ediții care își propune să aducă scenografia în centrul dialogului artistic și social din România.

Expoziții și vernisaje ianuarie - februarie 2026