marți, 24 mai 2022
Call for: BIENALA DE ARTE DECORATIVE „ARTEFECT ORADEA” 2022
BIENALA DE ARTE DECORATIVE „ARTEFECT ORADEA” 2022
joi, 19 mai 2022
ARMONII SONORE, la Galeria Simeza / București: Ana RUS și Gheorghe MIRON
ARMONII SONORE
Galeria Simeza - București, aprilie/mai 2022
Neașteptată dar surprinzător de firească alăturarea unor lucrări de pictură de mari dimensiuni cu sculpturi mici sau medii ca dimensiune. Dacă pictorul Gheorghe MIRON caută particularul și expresivitatea teatral-portretistică sau de atitudine în lucrările sale, spiritualitatea și reveria sculpturilor Anei RUS creează unitatea și profunzimea expoziției.
Dar ceea ce îi leagă, în principal, pe cei doi artiști, este dimensiunea umană dată expoziției - un „pas în doiˮ, în care pictorul caută și imortalizează trăiri și revelații din prezentul care îl înconjoară, iar sculptorul visează și unifică un trecut cu un viitor prin metafora prezentului continuu al emoțiilor subtile.
În fiecare lucrare o regăsim pe Ana RUS, delicată, reflexivă, ludică, în armonie cu natura, sinceră căci, precum afirmă însăși artista, „arta nu minteˮ, caracterul și spiritualitatea autorului fiind esența care creează unicitatea și unitatea în opera sa.
Nealiniat tendințelor artistice actuale, fidel lui însuși și artei sale ca artist și om, Gheorghe MIRON recreează frumosul de lângă noi, nealterat de abțibilduri moderniste și conceptuale, ca o realitate palpabilă, recognoscibilă, care se regăsește oriunde și oricând, indiferent de era căreia îi aparțin costumele personajelor, în sensul universalității sentimentelor, trăirilor, gesturilor și situațiilor, care țin de caracterul uman.
vineri, 29 aprilie 2022
sâmbătă, 2 aprilie 2022
PARADOXUL CULTURII ȘI A SUSȚINĂTORILOR ACESTEIA
PARADOXUL CULTURII ȘI A SUSȚINĂTORILOR ACESTEIA
Sunt cunoscute cazurile în care mari companii transnaționale producătoare de arme sau medicamente aduc largi sponsorizări în domeniul culturii dar, la fel de cunoscut, este faptul că ele lucrează pentru propriul interes comercial și financiar. Industria cinematografică, industria sportului, bienalele de artă de anvergură sau muzeele beneficiază de susținere financiară din partea unor entități producătoare sau care comercializează produse care nu fac bine omenirii. Privitorul, sedus de spectacolul de artă sau sport nu mai observă duplicitatea prin care sunt promovate și asociate ideea de război sau de boală cu cele mai alese creații și simțăminte umane. Condamnabile aceste acțiuni care se substituie, insidios și ferm, ideii de etic, moral și frumos. Dar, ne întrebăm, eliminarea acestor practici ar aduce un beneficiu artelor, spre exemplu? Cine, oare, dispune de fonduri uriașe și este dispus să le utilizeze pro-bono? Averile uriașe deținute de aceste companii și de proprietarii lor sunt bazate pe politici de putere și interese financiare, scopul asocierii cu artele sau sportul și chiar științele, fiind totdeauna în consens cu interesul sporirii puterii proprii. Producerea artei, a spectacolelor sportive, practicarea sportului de performanță sau cercetarea științifică necesită sume uriașe, pe care puțini le pot susține individual sau colectiv. Doresc sau nu, consumatorii de cultură sunt și ei prizonierii necesității unor spectacole accesibile financiar, care pot fi realizate numai prin sponsorizări și susțineri financiare care sunt mai mult sau mai puțin vizibile.
Un personaj complex, care suscită controverse la ora actuală având în vedere presupusa afiliere la puterea de la Moscova, este și oligarhul rus Roman Abramovitch, care a fost, până de curând, proprietarul și susținătorul clubului sportiv Chelsea. Lucru mai puțin cunoscut despre el, este faptul că a fondat și sponsorizat multe asociații și fundații vizând domenii precum cultura, sportul, sănătatea, problemele sociale și ale copiilor, educația și problemele veteranilor, că a susținut mulți artiști și performeri ruși sau internaționali, că este administratorul Teatrului Balșoi din Moscova precum și co-fondatorul celebrului Muzeu privat „Garageˮ din Moscova. Născut din mamă ucrainiană și tată bielorus, Roman Abramovitch, absolvent al Academiei Juridide de Stat din Moscova, este un om de afaceri și politician care avea, înainte de conflictul ucrainean o avere estimată la 15,5 miliarde de dolari, avere care a scăzut dramatic în contextul acuzațiilor de partinitate rusă. Membru al Dumei de Stat (1999-2001), guvernator al districtului autonom Chukotka între 2000 și 2008, (situat la extremitatea de nord-est a Rusiei), în 2003, Abramovitch a cumpărat clubul sportiv englez Chelsea, după care s-a lansat și în lumea artei. Inițial, a achiziționat lucrări de artă (dintre care lucrări ale artiștilor Lucien Freud și Francis Bacon) și a fondat în 2008, împreună cu fosta sa soție Doria Joukova (fiica unui potent om de afaceri), Centrul privat de artă contemporană „Garageˮ.

Arta este și ea o afacere, pârghiile puterii sunt tot cele politice și economice, așadar se înțelege de ce Abramovitch este în continuare un jucător în zona politicii, în acest moment erijându-se într-un mediator al păcii, între Ucraina și Rusia. Dar, pe cât de ispititoare și ofertantă, politica actuală se arată a fi un joc pe teren instabil, periculos, aglomerat de jucători performanți având interese proprii, care are efecte imprevizibile chiar și pe termen scurt: un joc deopotrivă al inteligenței, vitezei de reacție, al perseverenței și riscului, în care dreptatea, etica și moralitatea ocupă un loc minor.
Spectatorii, în acest marasm ce se derulează cu o viteză amețitoare, în care părțile adverse își schimbă adesea rolurile, chiar dacă acum empatizează cu una sau cealaltă dintre țările aflate în război, în cea mai mare parte rămân atașați unei imagini a personajelor jucătoare care îi flatează, deci să nu ne mirăm că ei vor uita repede de războiul vecin nouă sau altora și vor aprecia în continuare spectacolul oferit, fie în domeniul artei fie în cel al sportului, indiferent de afinitatea lor la una sau alta dintre părțile beligerante. Lumea va accepta în continuare, din necesitate sau atrofie reacțională, imersiunea politicului și banului în cultură și științe, așa cum acceptă imersiunea acestora și în cultele religioase.
Totuși, evenimentele și personajele importante de astăzi - precum este și Roman Abramovitch, indiferent de oferta lor sinceră sau interesată în domeniul cultural, vor rămâne în memoria colectivă, în istorie și cultură, numai în conformitate cu anume criterii schimbătoare, adesea ocultate de politici și politicieni.
joi, 31 martie 2022
Hiperrealistul Ron MUECK
Hiperrealistul Ron MUECK
Unul dintre cei mai bine cotați artiști contemporani, sculptorul australian Ron Mueck (n. 1958), a crescut într-o familie de producători de păpuși și, înainte de a se dedica în exclusivitate artei, a lucrat pentru televiziune și film, unde și-a perfecționat tehnicile de lucru. Artistul a fost descoperit la Londra
Artistul lucrează acum în Anglia și, împreună cu stafful său, adesea numeros și divers specializat, edifică structuri din rășină polimerică, pe rețele din fibră de sticlă sau metal, adăugând reprezentărilor sale antropomorfe, pentru sporirea percepției contemplatorului, păr - din fibră acrilică dar cel mai des păr natural și își finisează lucrările până la detaliu, căutând să obțină luciul adecvat fiecărui milimetru al lucrării. Specialiști în domenii de activitate precise, artiști sau non-artiști, lucrează pentru sculptorul Mueck, realizând artefacte de dimensiuni gigantice sau liliputane comparativ cu realitatea, reprezentând, în general, personaje cu chip distinct și excesiv de detaliat, după modele umane recognoscibile.
Mueck își concepe sculpturile din aproape în aproape: pornind de la desen modelează machete mici de lut pentru a-și rafina ideile. Machetele sunt treptat redimensionate până la a crea un model detaliat la dimensiunea lucrării finale. Din acest model de lut, Mueck creează o serie de secțiuni pentru a contura sculptura finală din fibră de sticlă, care apoi este pictată, acoperită cu păr și în cele din urmă i se adaugă ochii.
[...]
Se pare că, tendința generală în artă, însușită și de Mueck, este încercarea de a acapara spațiul public, lumea artei și interesului publicului larg, prin realizarea unor lucrări ale căror mari dimensiuni conferă importanță artefactului, flatând publicul, dornic de a face parte din eveniment și de a se supune magiei într-un elan contemplativ nestăvilit, căci mare sau mic, ceea ce este în afara dimensiunii obișnuite, este misterios și fermecător și face parte dintr-o poveste pe care dorim să o ascultăm, ieșind din marasmul cotidian.
fragment din "Ron MUECK - hiperrealismul la granița dintre banal și extraordinar -", ARTE și SOCIETATE 2 -3 | 2021
joi, 10 martie 2022
luni, 28 februarie 2022
ARTA ÎN VREME DE RĂZBOI - Pavilioanele Ucrainei și Rusiei de la Bienala de la Veneția / 23 aprilie - 27 noiembrie 2022-
ARTA ÎN VREME DE RĂZBOI
- Pavilioanele Ucrainei și Rusiei de la Bienala de la Veneția / 23 aprilie - 27 noiembrie 2022 -
Pe fondul unei atitudini reticente și chiar protestatare a instituțiilor de artă și a artiștilor ruși față de invadarea Ucrainei, prin sistarea evenimentelor, închiderea temporară a instituțiilor sau alte acțiuni publice, Pavilionul Rusiei a anunțat online că va rămâne închis în acest an.
Pe de altă parte, artistul ucrainian Pavlo Makov precum și curatorii săi Lizaveta German, Maira Lanko și Borys Filonenko, care urmau să participe la Pavilionul Ucrainei, au declarat că sunt marcați de pericolul iminent al morții și nu pot continua să lucreze în aceste condiții.
Așadar și participarea Ucrainei la bienală stă sub semnul incertitudinii, dar avem siguranța că, Ucraina ar fi primită cu adâncă simpatie de către întreaga comunitate artistică de pe mapamond. Să nu uităm că, Bienala de la Veneția, urmărind evoluția artelor contemporane încă din 1895, de la fondarea sa, este cel mai important eveniment artistic care, prin modul său de organizare, reunește în câmpul artelor, toate țările de pe mapamond, prin intermediul echipelor lor reprezentative, .
Privitor la contextul beligerant, Bienala a publicat pe site-ul său următoarea declarație: "Biennale di Venezia, un loc în care toate popoarele se întâlnesc în artă și cultură, este alături de toți cei care suferă ca urmare a atacului rusesc asupra Ucrainei. Invocăm pacea și respingem cu fermitate toate formele de război și violență, confirmând că La Biennale rămâne un loc de dialog între instituțiile, artiștii și cetățenii din fiecare țară, de orice limbă, etnie sau religie. Ne exprimăm speranța că diplomația internațională va găsi puterea de a oferi o soluție pașnică comună în cel mai scurt timp posibil. În acest scop, confirmăm că cea de-a 59-a Expoziție Internațională de Artă se va deschide pe 23 aprilie 2022."
Alte informații pe https://www.labiennale.org/en
joi, 17 februarie 2022
Call for: FotoFest Biennial 2022, Houston
FotoFest Biennial 2022
If I Had a Hammer
September 24–November 6, 2022
|
duminică, 13 februarie 2022
sâmbătă, 5 februarie 2022
Damien HIRST: craniul din platină acoperit de diamante nu a fost vândut
Opera de artă contemporană și strategiile de marketing
Revista "Le Journal des Artistes" anunță, în numărul său din 31 ianuarie 2022, faptul că lucrarea lui Damien Hirst reprezentând un craniu uman confecționat din platină și acoperit cu 8601 diamante, nu a fost vândut niciodată. Artistul a admis de curând că "For the Love of God"[1] din 2007 (din platină, diamante și dinți umani), pentru care s-au investit peste 17 milioane de lire, estimată la aproximativ 50 milioane de lire, nu a ajuns niciodată să fie vândută, rămânând în colecția sa și a Galeriei White Cube, care partajează proprietatea cu un grup de investitori anonimi. Aceasta se află de peste 15 ani în depozitele bijutierilor din Londra.
Damien Hirst [2] |
Craniul, expus pentru prima oară în 2007 este una dintre cele mai
aclamate dar și contestate lucrări sau expoziții ale autorului, alături
de "The Miraculous Journey" (2018) / Doha, Qatar și "Treasures from the
Wreck of the Unbelievable" (2018) / Veneția.
Hirst, unul dintre cei mai bogați artiști contemporani în viață, de-a lungul timpului, a șocat publicul cu imaginația sa uneori hilară, adesea arogantă dar mereu uluitoare. Lucrările imense, asociate sculpturii, cuprinzând animale moarte și conservate în formol în acvarii (rechini, vaci sau oi), întregi sau secționate, una sau mai multe în aceeași instalație, fac parte dintr-o realitate augmentată prezentată publicului dintr-o perspectivă filozofică sau socială asupra vieții și morții. Ele cuprind o realitate firească, dar realizarea întregului
ansamblu și percepția finală ating nivelul extraordinarului și, uneori,
depășesc limitele suportabilului etic și moral. Inimaginabilului transformat în artă îi este adesea asociat un titlu care atrage publicul sensibil la neașteptat, nemaivăzut și miraculos. Lucrările artistului contrariază, creează dileme și adesea suscită controverse și scandalizează o parte a publicului și a criticii de artă.
Operele contemporane de circulație în lumea artei, în a căror realizare au fost investite sume uriașe, sunt astăzi promovate printr-un marketing costisitor și el. Revenind la "For the Love of God", posibil că și anunțul vinderii a făcut parte dintr-o strategie publicitară considerată a fi necesară parcursului financiar ulterior al lucrărilor lui Damien Hirst.
Notă:
1 Imaginea: https://www.theguardian.com/artanddesign/2008/sep/07/damienhirst.art
2 "Love's Paradox (Surrender or Autonomy, Separateness as a Precondition for Connection)", 2007 și "2-Amino-5-Bromobenzotrifluoride", 2011 autor Jonathan Deamer, https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Damien_Hirst_Room_at_ARKEN_gallery,_Ish%C3%B8j,_Denmark.png; Jonathan Deamer, CC BY 4.0 <https://creativecommons.org/licenses/by/4.0>, via Wikimedia Commons
vineri, 28 ianuarie 2022
Call for: a XXXIV -a ediție a Salonului Sticlei