marți, 20 februarie 2024

IS&PSAS Ed. 4th, announcement of the Jury Members

 

 

INTERNATIONAL SALT & PEPPER SATIRICAL ART SALON, 4th Edition - 2023


It is an honor and a joy for us that the Jury Members
Mr. Oleksiy KUSTOVSKY, Ukrayne, Mrs. Irina IOSIP, Romania and Mr. Gabriel RUSU, Romania
share the same ideals and goals dear to us:

TO BE PEACE, FREEDOM, TOLERANCE, CONCORDIA, HEALTH, ENOUGH FOOD AND ACCESS TO EDUCATION ALL OVER THE WORLD
and
LET THE SHADOW NOT DARKEN THE SUN IN OUR HEART, IN OUR MIND AND IN OUR LIFE, WHOEVER AND WHEREVER WE ARE

 

  

joi, 15 februarie 2024

Ana-Irina Iorga: Dualitatea lumii angelice

  

DUALITATEA LUMII ANGELICE

 

Înainte de a fi creată lumea, au fost creați îngerii - ca ființe inteligibile, nemateriale, nevăzute și luminoase. Ei mai sunt numiți și minți nematerialnice sau puteri cerești, pentru a arăta natura lor spirituală și celestă, anterioară existenței lumii materiale proprii oamenilor. Crearea acestei lumi a contribuit la dinamica negativă a lumii îngerilor pentru că, așa cum descrie textul vechi-testamentar, s-a făcut simțită și apoi văzută invidia angelică. Iar unii îngeri au căzut. Așadar, cunoașterea adevărată a îngerilor este una post-edenică. Despre o asemenea cunoaștere este vorba în expoziția de la Galeria ABSIDA din Iași a Paulei Neagu, pe care și-a intitulat-o „Univers angelic”.

Artista povestește, cu sinceritate, întâmplări cu îngeri pe care îi reprezintă înaripați, locuitori ai spațiilor cerești, asemenea păsărilor, asemnea fluturilor. Conform tradiției iconografice creștine pe care o împărtășește, Sf. Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului, este văzut, de asemenea, cu aripi mari, de făptură celestă ce cunoaște adevărul transcendent. Iar Apostolul iubirii, Ioan Teologul, are ca simbol vulturul care se înalță dincolo de munții cunoașterii obișnuite.

Cel mai cunoscut și statornic înger, care nu se desparte niciodată de om, este cel din Eden, prezent într-una din lucrările expuse, șerpuit în jurul pomului cunoștinței binelui și răului, dezgolind rușions trupul omului care avea deja cugetul golit de neasculatare, lăsând în urma sugrumării copacul uscat, omul dezmoștenit, într-o realitate nouă, albastră și tristă, plină de durere și moarte. De altfel, prezența îngerilor de această factură este redată sub forma unor pete de culoare haotice, întinse în straturi subțiri, diluate - ca semn al inconsistenței lor existențiale, dar ca într-o explozie. Căci ce altceva este irumperea angelicului malefic în ordinea omenescului, dacă nu o explozie?

Ceilalți îngeri sunt reprezentați în structuri liniare, geometrice, care trasează spațiile fiecărui tip de ființare. Sunt făpturi care străbat cerurile, unindu-le, prin intervenții salvatoare în lumea oamenilor. Spațiile lor sunt diferențiate printr-un albastru intens, poate pentru a arăta limita cunoașterii noastre în lumile superioare. Celelalte spații sunt cromatizate în nuanțe de pământuri deșertificate. 
 
Sufletul uman este un astfel de spațiu. Îngerii cei sfinți sfințesc, adică luminează bolțile interiorului nostru și prezența lor benefică este cromatizată cu mult galben și culori calde ce înfruntă gratiile produse de imaginația hoinară. Îngerii întunecați întunecă, tulbură, înfricoșează și înspăimântă, așa cum se întâmplă într-una din lucrările care poate fi interpretată ca un autoportret în timpul trăirii unui coșmar. Rochia de dantelă, darurile prezente, clădite unele peste altele, bogăția și frumusețea copilăriei din sufletul protagonistei nu pot aneantiza prezența diformă a făpturilor infernale. Chiar dacă acestea nu pot face nimic fără consimțământul ei, au totuși o prezență resimțită ca amenințătoare prin ea însăși.

Universul angelic al Paulei Neagu este complex și tulburător, balansându-se între dimensiunea obiectivă și dimensiunea subiectivă, între realitate și vis, între cer și infern, între tristețea unui albastru impur și frumusețea solară a unui galben celest și terestru totodată.

Prof. dr. Ana-Irina Iorga

miercuri, 14 februarie 2024

Irina Anghel, volum de debut


Salutăm apariția volumului de debut de poezie

al Irinei Anghel, "ÎN ADEVĂR", Editura Etonus, Brașov, 2023,

din care selectăm câteva versuri



duminică, 11 februarie 2024

DESPRE IUBIRE, DIN GRAFICA SATIRICĂ INTERNAȚIONALĂ


 

DESPRE IUBIRE, DIN GRAFICA SATIRICĂ INTERNAȚIONALĂ 



Ce înseamnă iubirea?
Este eternă sau trecătoare, condiționabilă sau condiționează?
Este întotdeauna bună sau corectă?
Se poate pierde, se poate câștiga? Se poate vinde, se poate cumpăra? Iubirea se devalorizează?
Ce este mai bine, să iubești sau să fi iubit? 
A devenit o curiozitate, o extravaganță, un simplu cuvânt?
 
... Sunt atâtea întrebări care au nevoie de un răspuns!

 

 

1st INTERNATIONAL ART EXHIBITION OF LOVE / Bucharest, Romania

 

Artiștii membri ai juriului

 

"Susținem că este esențială, alături de calitatea desenului și a ideii, corectitudinea acesteia din urmă, raportată la realitate, echilibru și echitate, dar asta este o altă poveste în povestea noastră. Sunt implicate aici judecăți greu de aplicat când este vorba de o atât de mare diversitate, precum în astfel de expoziții.

Tema expoziției, atât de generoasă, a deschis porțile unei comunicări frumoase și sper, fructuoase, între cele mai diferite caractere umane, culturi, grade de cunoaștere, sexe și chiar vârste. Se regăsesc idei comune, abordări novatoare, similitudini în exprimare dar și diferențe notabile atât din punct al concepțiilor și ideilor cât și a nivelului de încărcare emoțională sau ideatică. 

În intenția noastră nu a fost de a aduce neapărat lucrări noi în spațiul expozițional ci idei esențiale, care aseamănă și care diferențiază artiștii și culturile din care provin. Fiecare lucrare, însă, relevă amprenta personală a artistului, unică, care îl definește și deosebește de tot ceea ce este în jur, și aici putem spune că avem colecționate o bogăție de amprente artistice și umane. 

Iubirea este unică pentru fiecare dintre noi, căci poate fi altceva, altcumva, pentru altcineva sau altceva și altfel, altcândva, ... Iubirea poate fi mărunțită, verificată, analizată. Chiar reasamblată tot iubire este, numai că este altfel, poate pentru altcineva, poate altcâtva, poate altcumva, din alt motiv... Sunt atâtea feluri de iubire câte persoane și ființe sunt pe lume.

Hmm ... iată o întrebare la care oamenii de știință, religiile, culturile din decursul civilizației nu au reușit să răspundă: să fie, oare, iubirea un atribut propriu numai speciei umane? În marea ei aventură, iubirea, în accepțiunea cea mai des întâlnită, este un sentiment uman vis-à-vis de semeni, animale, plante, pe scurt, de viață. Și mai mult, iubirea este un sentiment necesar, indispensabil pentru existența vieții și menținerea calității ei."

Extras din Comunicat, Irina IOSIP
Organizator & Curator al INTERNATIONAL ART EXHIBITION OF LOVE, BUCHAREST
Fondator & Editor al „Salt & Pepper” Magazine

 

Artiștii premiați

 



joi, 8 februarie 2024

GEORGE - PAUL MIHAIL și prezența continuă a artistului

 

GEORGE - PAUL MIHAIL și prezența continuă a artistului

    
Pictorul George-Paul MIHAIL (1931 - 2024), aflat la o vârstă venerabilă, a părăsit drumul anevoios al trudei omenești de îndepărtarea tuturor discontinuităților sau disonanțelor din viața de zi cu zi, care i-ar fi putut perturba creația artistică și exprimarea în forma cea mai expresivă, fluidă, vie și continuă a sinelui artistic.

Fac parte din personalitatea sa artistică atât grafica sobră și elegantă a structurilor arhitectonice atinse de oglindiri solar-spirituale, cea sprinten colorată a picturilor abstractizate insinuând peisaje sau reverii poetice cât și curbele sinouase în căutarea suprafețelor și formelor perfecte - pictate pe suporturi rotunde. 
 
Dar drumul artistului nu s-a sfârșit. După o carieră îndelungată de profesor și artist vizual, George-Paul MIHAIL continuă să înnobileze cu arta sa numeroase spații private și muzeale din țară și străinătate, chiar dacă spiritul său a primit pacea și liniștea pentru eternitate. 
 
"Pe artistul plastic George-Paul MIHAIL îl regăsim în aceeaşi efervescenţă a trăirilor şi căutărilor artistice dintotdeauna, catalizatorul de acum fiind înţelegerea superioară a cuceritorului. 

Trăind cu intensitate mucenicia artistului autentic, George-Paul MIHAIL demonstrează că finalul este la fel de important şi frumos ca şi drumul parcurs până acolo, în toate etapele lui, de la atragerea realului exterior către interiorul personal până la exteriorizarea sinelui prin formă şi culoare, de la energiile calde ale unor sugerate peisaje pulsând de viaţă sau organizările lineare în care tuşele reci în degradeuri fine de culoare alcătuiesc vârtejuri de apă şi de lumină, la liniile curbe în esenţe de curcubeu ce parcurg spaţiul imagistic în cele mai surprinzătoate salturi, mereu în căutarea perfecţiunii cercurilor.

Alături de grafica sobră a tuşurilor negre pe fonduri deschise la culoare, linii în pastel dansează în arabescuri colorate alcătuind forme de relief ca stânci, vârfuri montane sau coline, într-un abstract delicat, parcă brodat pe hârtie.

În afara preocupării permanente spre esenţializarea şi stăpânirea destinului fiecărei tuşe de culoare, se remarcă atenţia autorului la detaliu, fiecare lucrare fiind pregătită cu migală, de la stadiul de concept până la asamblarea finală în ramă şi montarea pe perete." - Irina IOSIP, Salt & Pepper Magazine, 20 mai 2011

vineri, 2 februarie 2024

Expoziția "OPUS GRUP", Galeria Simeza - București

 


OPUS GRUP

 

Galeria "Simeza" București

17 - 31 ianuarie 2024

 

Elena DRĂGULELEI, Vladimir ENE, Sofia FRANKL, Romeo LIBERIS,

Rodica LOMNĂȘAN, Rodica MARIA, Murrcea NECHITA, Dumitru RADU,

Andreea TEODORESCU, Cristian TARBĂ, Ion VIȘAN

 


 




miercuri, 31 ianuarie 2024

Ana-Irina IORGA: Meditații despre timp


MEDITAȚII DESPRE TIMP


Emanând forță și siguranță, statura artistului Dorică Susan se singularizează prin reprezentări ale atemporalității exprimată, paradoxal, prin obiecte consumate de trecerea timpului. Acest demers este susținut de spiritul său nu doar artistic, ci și geometric, dacă ar fi să-l invocăm pe B. Pascal, ceea ce provoacă, desigur, spiritul de finețe al publicului.

Construcțiile masive din tablourile expuse, aparținând fără îndoială unui spațiu real, se așează în dimensiunea imaginarului, țesându-și determinații fictive, prin tencuieli căzute care se arată ca niște răni niciodată vindecate, ca niște tristeți mereu nemângâiate. Alternanțele cromatice calde ale suprafețelor întregi ale pereților, cu cele reci ale părților degradate vorbesc despre povești care abia așteaptă să fie rostite.
 
Trupurile caselor, înfipte parcă în pământ, își etalează stabilitatea eternă, în ciuda mișcărilor efemere din dosul geamurilor, din uluce sau de pe cerdacul plin de rufe puse la uscat.
Fațadele sunt adevărate chipuri ridate, peste care a trecut nemiloasă istoria, viața, în ciuda ornamentelor încă frumoase, ca niște cercei din tinerețe sau broșe din vremea maturității depline care contrastează cu lipsa de vitalitate din proximitatea morții. Metafora casei-om se insinuează în cele mai multe lucrări din expoziția „Arc peste timpˮ a pictorului Dorică Susan, o meditație asupra timpului implacabil, dar și o privire a acestuia de dincolo de el, o privire care îl înfrânge. 
 
Griurile în tonalități albastre, argintii, corozive, pastelate sau celeste deschid serenități adânci, fără vârstă. Vopseaua urmează pașii timpului, întinsă lin pentru splendoarea de altă dată, aglomerată pentru stricăciunile iremediabile, strict circumscrisă pentru tăbliile ușilor, respirând sacadat, asmatic, neliniștit pentru zidurile aflate încă în picioare.

Pereții bisericii cu pridvor brâncovenesc reflectă, sub acoperișul înroșit de Soarele nevăzut, o lume mai bună și mai frumoasă. Umbrele, albe și albastre ca cerul înnorat, sunt aidoma aripilor unor arhangheli tăcuți și protectori.

Prezența omului abia se ghicește. Din picioarele goale ale celei care așteaptă să se umple căldarea cu apă, din lampa cu gaz aprinsă pentru cineva care nu a venit încă, dintr-o ușă deschisă a bisericii, dintr-un cerșaf fluturând în vânt.

Casele, deși bătrâne sau părăsite sau moarte, sunt semne ale vieții care s-a strecurat, tainic, de aici, dincolo.
 
Lucrările lui Dorică Susan, trimise la Galeria ABSIDA din Iași, tocmai de la Sebeș, evocă forța gândurilor și mâinilor oamenilor care, construind, transformă timpul în veșnicie, nemurindu-se.

Prof. dr. Ana-Irina Iorga


luni, 29 ianuarie 2024

JAZZ PRIN IMAGINE ȘI CULOARE, Marilena Murariu

 

JAZZ PRIN IMAGINE ȘI CULOARE

 

 


Privim la anul ce tocmai a trecut cu nostalgia unor evenimente deosebite. Nu putem uita bucuria culorilor și formelor asociat muzicale oferită de expoziția cu vânzare a Marilenei Murariu, „Armonii sonore”, desfășurată la mijlocul lui decembrie, în cadrul armonios și intim al Atelierului de Artă și Design Ghilduș, din str. Putul cu Plopi nr. 17, București.

Fiecare expoziție a artistei se derulează sub un concept, studiat și pregătit cu seriozitate, care aduce idei și atitudini inedite, într-o justă relaționare rațională, compozițională, coloristică și tematică.

Privind retrospectiv, expozițiile artistei au povestit publicului despre peisaj, oameni, animale, viață socială și politică, istorie, curente artistice, și iată, acum despre muzică și muzicieni, fiecare dintre acestea antrenând privitorul într-o confruntare ideatică sau artistică.

În orice spațiu și moment s-ar afla, Marilena Murariu se poziționează ca prim spectator-critic asupra propriei opere artistice, asumându-și integral arta și personalitatea, ca pe o provocare a sinelui, a minții și a atitudinii, care se dovedesc a fi mereu în actualizare și interogare cu momentul socio-cultural. Simțul realității, percepția adevărului, concizia nu atenuează ci completează și accentuează complexitatea și estetica lucrărilor sale, chiar și în perioadele de reverie.
 

În această expoziție hibernală, ne încălzesc culorile vii, ardente, din majoritatea lucrărilor, ale căror suprafețele sunt adesea dens populate de instrumente și instrumentiști, în care interpretul și uneltele muzicale sunt parte ale aceluiași trup: jazzul, reprezentat prin gest, forță și melancolie, asprime și gingășie, joc și seriozitate („Melancholic Jazz”, „Red Jazz”, „The Sound of Jazz”, „Trio Jazz”, „What a little moonlight can do”, „Fragmente de sunete”). Schimbările bruște de culoare sau de direcție și formă ale structurilor, sugerează deopotrivă mișcarea, dispoziția schimbătoare, intensitatea sentimentelor și bucuria deplină a trăirii artistice eliberate de norme și obiceiuri.


Îmbinarea strânsă a formelor curbe cu cele unghiulare într-o singură compoziție, creează un efect inedit și neașteptat, care stimulează toate simțurile în uimirea lor. Odată văzul fiind stimulat, auzul așteaptă și primește și el semnalele imaginate asociate. Percepția tactilă urmărește ritmuri, atingeri aspre sau catifelate cu intensități variate, sugerate de pensulație și exploziile de culoare prezente în majoritatea lucrărilor.

În ritmuri de jazz chiar și natura se transformă în peisaje ritmate fantastice, spectaculare, în care umbrele și luminile își schimbă înțelesurile și rolurile („Des-Frunzirea”, „Anotimp 1” și „Anotimp 2”).

Arta Marilenei Murariu, caracterizată de mobilitate și diversitate, vitalizează, tonifică și umanizează, ne face să gândim altfel, din altă perspectivă, mai analitic, mai profund și, în fond, de ce nu, muzical.