sâmbătă, 19 iunie 2021

CALL FOR: Simpozionul Internațional de Sculptură „Drumuri Brâncușiene”

 

Simpozionul Internațional de Sculptură „Drumuri Brâncușiene”, ediţia a IX-a (mai-august 2021)


Desfășurare: mai 24 - 10:00 / august 31 - 16:00

Simpozionul Internațional de Sculptură “Drumuri Brâncușiene” ediția a IX-a va reuni la Craiova, în perioada 1-31 August 2021, artiști din România care vor realiza creații de sculptură din piatră, și, în premieră anul acesta, instalații artistice. Tema Simpozionului este: Tudor Vladimirescu – Ecoul unui Erou. Compoziția sculpturilor și a instalațiile este la libera alegere a artiștilor, cu precizarea că nu vor fi acceptate sculpturile reprezentând personalități istorice. Instalațiile artistice pot include reprezentări ale personalităților Revoluției de la 1821.

Tema acestui an are în centru pe Tudor Vladimirescu și Bicentenarul Revoluției de la 1821, privită ca început al României moderne. Anul 1821 marchează în istorie sfârșitul evului mediu în cele două Principate și trecerea la epoca modernă. Momentul a fost ales de către istoricii români prin prisma urmărilor pe termen lung pe care le-a avut Revoluția condusă de Tudor: sfârșitul perioadei fanariote, începuturile unor dezbateri susținute și în mare măsură încununate de succes cu privire la modernizarea politică și administrativă, a justiției, învățământului și a societății celor două țări românești.

Personalitatea lui Tudor Vladimirescu este strâns legată de regiunea Olteniei. Născut la Vladimiri, în județul Gorj, în preajma anului 1780, el își strânge armată din rândurile pandurilor olteni, iar mai apoi ale țărănimii locale. Oltenia nu este doar punctul de plecare al Revoluției, ci și baza fortificată a acesteia. Plănuind să se retragă aici pentru a continua rezistența, în cazul în care Bucureștiul ar fi fost pierdut, Tudor fortifică mănăstirile oltenești, le aprovizionează cu arme și merinde.

Asasinarea sa în noaptea de 27/28 mai 1821, deși pune capăt Revoluției, nu pune capăt și aspirațiilor de modernizare și dreptate socială și națională pe care Revoluția le-a clamat. Deceniile următoare vor marca emanciparea treptată de sub dominație otomană a celor două țări românești, modernizarea instituțiilor și, în cele din urmă, unirea lor și independența deplină. Mai mult decât în alte momente importante ale istoriei românilor, care sunt rezultatul efortului comun al unor elite naționale, personalitatea lui Tudor este determinantă pentru desfășurarea și programul mișcării căreia îi este conducător.

Calendarul evenimentului
24 mai – 22 iunie 2021 – perioada de înscriere a proiectelor în concurs;
25 iunie 2021 – evaluarea proiectelor de către juriul de specialitate;
26 iunie 2021 – publicarea rezultatului selecției de proiecte pe wwww.tradem.ro;
1 august 2021, ora 10:00 – festivitatea de deschidere a evenimentului;
31 august 2021 – festivitatea de închidere a evenimentului.

Înscrieri concurs de proiecte

Înscrierea se va realiza prin trimiterea la adresa de e-mail: tradem@tradem.ro a următoarelor documente:
1. Formular de înscriere;
2. Regulament simpozion;
3. Curriculum Vitae;
4. Portofoliu cu lucrările reprezentative ( 5-7 lucrări realizate în piatră sau instalații, după caz);
5. Fotografii ale machetei lucrării propuse, respectând tema de inspirație, prezentată din 4 perspective – față, lateral dreapta, lateral stânga și spate, cu precizarea dimensiunilor (înălțime, lungime, adâncime), dimensiuni ce nu vor mai putea fi modificate ulterior și, dacă este cazul, a consumabilelor necesare ;
6. O fotografie recentă a artistului.

vineri, 11 iunie 2021

CALL FOR: Hors les Murs at Jardin des Tuileries, FIAC, Paris

 

Hors les Murs at Jardin des Tuileries

FIAC, Paris

October 21–24, 2021


Jardin des Tuileries

Place de la Concorde
75001 Paris
France

www.fiac.com

FIAC is now accepting applications for the 2021 edition of its Hors les Murs programme.

FIAC Hors les Murs
FIAC Hors les Murs is an exhibition of outdoor artworks presenting sculptures and installations in emblematic public spaces throughout the city. Providing a unique opportunity for artists to enter into a dialogue with Parisian heritage sites, the programme favors ease of access to contemporary creation and encourages broader knowledge through on-site cultural mediation.

FIAC Hors les Murs is housed in prestigious Parisian venues including the Jardin des Tuileries, the Musée national Eugène Delacroix and the Place Vendôme.

Jardin des Tuileries
In collaboration with the Musée du Louvre, FIAC Hors les Murs presents a careful selection of some 20 artworks in the Jardin des Tuileries, deployed in the garden’s fountains, basins, lawns, alleys and groves. Sculptures, installations, site-specific projects, performances and sound pieces are exhibited in the garden, resonating with this heritage setting in the heart of Paris and responding to its scale, perspectives and history.

Applications for FIAC Hors les Murs are free of charge and open to all galleries, whether or not they are exhibiting at the Grand Palais Ephémère during FIAC.

Application deadline: July 2 

The Selection Committee of FIAC Hors les Murs in the Jardin des Tuileries is presided by Dominique de Font-Réaulx, Director of programmes and cultural mediation at the Musée du Louvre. Members include Bernard Blistène, Director of the Centre Pompidou, Jean de Loisy, Director of the Ecole nationale Supérieure des Beaux-Arts de Paris, Cécile Debray, Director of the Musée de l’Orangerie, Guy Tosatto, Director of the Musée de Grenoble, and Quentin Bajac, Director of the Jeu de Paume.

How to apply—FIAC Hors les Murs—Jardin des Tuileries
Application forms are available for completion online and will be open until Friday, July 2. For all queries relating to your applications, please contact the Exhibitor Relations service.

 

marți, 1 iunie 2021

AMINTIRI DESPRE VIITOR sau SOMNUL RAȚIUNII NAȘTE MONȘTRI



AMINTIRI DESPRE VIITOR

 

Masca

Pe perioada "pandemiei" de Covid-19, obiceiuri și mentalități pe care le-am acceptat sau cu care ne-am acomodat în timp s-au schimbat. Societatea nu mai este aceeași, pornind de la structura sa de bază până la așteptările, funcțiile și relațiile dintre membrii ei. Sentimente precum frica și vulnerabilitatea s-au accentuat, au devenit omniprezente și generatoare de sciziuni în societate. Dacă în vremea comunismului, salopeta de lucru era cea care asigura aclamata demnitate umană - conform politicii de stat, acum altă înfățișare asigură statutul în societate, cea a purtătorului de mască.

Stawomir Luczynski, Polonia1

Masca oferă o falsă demnitate celui aliniat la noile norme de comportament impuse de stat prin oficialii săi, sub care, în ne-vederea publică se dezvoltă nestingherite lipsa empatiei, intoleranța, narcisismul, indiferența sau sentimentul de ură, care conduc la încălcarea eticii comportamentale și a moralei - de consens până acum, la auto-justificatele fapte de violență asupra concetățenilor. Se reiterează vechi segregări precum anti-semitismul și se reîncarcă vechi dușmănii istorice, în timp ce se promovează iubirea infinită și necondiționată pentru cei diferiți sexual și rasial, precum și o intoleranță generală a fiecăruia împotriva oricui și a orice nu satisface nevoile personale. Lumea s-a întors la începuturile civilizației, căci singura experiență utilă și valabilă este cea a prezentului personal.

Masca ascunde atât mimica specifică sentimentelor de moment cât și caracterul și nivelul intelectual sau moral. Masca dă drepturi suplimentare precum exercitarea abuzului de putere asupra celui mai slab și mai în nevoie, a aceluia care se consideră deasupra judecății și a legilor morale și de bun simț. Purtătorul de mască, sub anonimatul asigurat de bucata de plastic, poate spune și face orice, poate apostrofa pe oricine. Starea generată de pandemie a produs mici monștrii care au găsit o modalitate de a-și trăi fanteziile dominatoare.

A pornit o luptă a oricui cu oricine și cu toți, a celui sănătos împotriva celui bolnav, a celui puternic împotriva celui slab, a tânărului împotriva vârstnicului, a elevului împotriva profesorului etc. Frica, cunoscut blocator al judecății, a determinat eliminarea omeniei, a stratului superficial de cultură socială pe care am crezut că l-am dobândit în ultimii 30 de ani, care admite și cultivă diversitatea de opinii.

Frica și Învățăturile fiului către părinții săi

Darko Drljevic, Muntenegru2

Sub imperiul omniprezentei frici, au ieșit la iveală sentimente și mentalități ascunse. Frica de boală și de moarte, accelerată și întărită de informații mistificatoare venind pe toate canalele de propagandă socio-politică a declanșat modificări profunde în cadrul societății.

Prețioasele învățăminte acumulate și verificate în timp s-au spulberat, căci fără iubire, înțelegere și judecată nimic nu poate fi. Noțiuni preluate din zbor, prin intermediul internetului nu suplinesc sfatul înțelept al experienței de ani a vârstnicilor. Și oricum viteza acumulării de informații nu este de nici un folos pentru păstrarea echilibrului și unității întregului ci calitatea și adevărul conținut de ele.

Frica desparte. Frica învrăjbește. Frica și lipsa legilor clare au determinat, la nivelul profund al societății, schimbări esențiale care se manifestă prin individualism, spirit de "gașcă" - noi versus ceilalți, exagerarea libertăților proprii și îngrădirea libertăților celorlalți și spiritul de "turmă", dar teama resimțită o perioadă îndelungată, nu dispare ușor și chiar provoacă societății boli incurabile.

Din punct de vedere social, masca a anonimizat sub semnul egalitarismului persoane, generații, niveluri de cultură, profesii, realizări și chiar a anulat drepturi presupuse a fi prioritare, precum cele ale copiilor și a dat liber la exprimare unor indivizi cu incerte calități morale, psihologice, intelectuale sau profesionale. Însăși această egalizare forțată reprezintă un atac la sănătatea societății, egalitarismul de orice natură eliminând vârfurile purtătoare de evoluție prin cel puțin a următoarelor mecanisme: lipsa competențelor, a plusvalorii intelectuale și a competiției.

În perioada recent încheiată, reacțiile abuzive și discriminatoare ale lucrătorilor comerciali din magazine, ale personalului din spitale și policlinici sau din instituții private și de stat au avut o frecvență și intensitate ce a atins limitele penalului: lucrătorul dintr-un magazin impune prezentarea cărții de identitate clientului necunoscut aflat la vârsta mijlocie iar unui client cunoscut având peste 70-80 de ani i se permite accesul; un copil cu handicap ADHD este dat afară din magazin dacă masca i-a alunecat sub nas, fără a se ține cont de părintele aflat alături care putea remedia situația, pacienții fac rând la fereastra cabinetului medical, fie ploaie fie vânt sau frig și prin deschiderea cât mai redusă a ferestrei primesc consultația și rețetele solicitate - bineînțeles respectarea secretului actului medical; actul medical din spital este condiționat mai mult decât oricând de vârsta pacientului - dacă este de vârsta a treia tot moare și nu merită banii investiți în tratamente și operații iar bolnavul cronic tot trebuie să moară cândva.

Din situațiile de mai sus se poate deduce și lipsa culturii generale, în afară de lipsa ju­decății, a empatiei, a respectului față de ceilalți și a civismului, compatibile cu o societate ma­tură și prosperă, precum am sperat că avem.


Trebuie să conștientizăm că abuzurile, de orice fel și mărime, în nici un caz nu trebuie să fie tolerate deoarece se vor întoarce și rostogoli asupra societății ca un bulgăre de zăpadă, din ce în ce mai mari și mai greu de controlat și că trebuie să acționăm pentru a remedia devierile apărute.

În timp ce libertatea de exprimare face parte din agenda de lucru a tuturor guvernelor, exercitarea acesteia însă se întoarce ca un bumerang asupra celor care o practică. Acum ne "bucurăm" de o libertate cu pereții din ce în ce mai strâmți și mai strâmbi.

Recompensa pentru ne-muncă

Istoria a demonstrat că societatea a evoluat pe baza muncii. Fizică sau intelectuală, munca a permis recompense care au stimulat creșterea efortului spre satisfacerea nevoilor individuale și sociale. Când a fost sistat lucrul în cadrul firmelor de stat sau private, au fost oferite stimulente-recompensă pentru a acoperi nevoile individuale. Chiar dacă acestea au fost necesare, astfel a fost încurajată ne-munca în condițiile în care pretențiile celor recompensați au rămas la nivelul din timpul prestării unei munci și chiar au crescut. Acest lucru ar fi fost exclus dacă se prevedeau și obligații compensatoare ulterioare.

Vladimir Kazanevsky, Ucraina3

Somnul rațiunii naște monștrii

"Pandemia", care se poate denumi astfel și numai datorită implicațiilor sociale, această experiență traumatizantă a cărei naturănaturală sau artificială nici nu mai contează, a modificat definitiv felul de a fi al societății, care a devenit mai fragmentată structural și mai gregară ca oricând.


Mult promovata distanțare socială chiar asta s-a dorit a fi și nu numai o distanțare fizică. Individul singur este irelevant la nivelul umanității, nu are semnificație și nici destin. Mai mulți indivizi, însă, pot crea un curent, pot contura o intenție dar numai întreaga societate are semnificație la nivelul devenirii umanității.

Așadar, în lipsa capacității societății, prin toate pârghiile ei, de a-și selecta valorile pe baza calității indivizilor și a posibilității acestora de a aduce plusvaloare și a se constitui într-o unitate funcțională și superioară calitativ, atunci ea va fi numai o sumă de indivizi ghidați de noroc și instincte primare și va fi împinsă spre sărăcire materială și intelectuală, morală și culturală.

Dacă pandemii au fost descrise în literatura științifico-fantastică cu mult timp înainte și chiar în cea științifică previzionară (?) mai recentă, se pare că în realitatea prezentă ne deplasăm spre punctul "zero" al umanității, al primitivismului la nivel global.


 -------

Notă:

1,2 și 3: Lucrări participante la International Salt & Pepper Satirical Art Salon, Ed. 1 și 2