joi, 27 iunie 2013

Florin BÂRZĂ, U Art Gallery, București



Vernisaj: vineri 28 iunie ora 18 - sala ON TOP OF BUCHAREST
Prezintă criticul de artă Corneliu OSTAHIE

luni, 24 iunie 2013

Melancolii Emergente, U Art Gallery, București


 

Inteligența alegerii unui titlu care să unească stiluri, tehnici și mentalități diferite conferă întregului dar și fiecărei lucrări în parte calități noi, de ordin superior, ce se nasc inclusiv din interogația meditativă a privitorului.

 


Evident că lucrările s-au născut independent de ideea unei expoziții comune, dar iată cum, enunțul unui titlu poate răstălmăci temeinicii inițiale, permițând o nouă lecturare în condițiile unei potențări prin alăturare.

Chiar dacă experiențele, meditația, reflecția asupra propriilor teme, propriilor provocări în viață, trăiri și sentimente ale fiecărui autor, asimilate în cele din urmă cu termenul de "melancolii", sunt atât de diverse, fiecare atingând anumite profunzimi ideatice, stilistice sau tehnice, ele lucrează la unison în cadrul întregului. 


Și cum fiecare expoziție are o cheie a ei, care lucrează  uneori la nivelul subtil al stărilor inițiale, putem gândi că lucrările Iulianei Florea Lucan reprezintă diapazonul acestei orchestrații, fiind "mai altfel" provocatoare: o lume specială, a întâlnirilor miraculoase în spații stranii create de metamorfoza lumilor sale interioare. Drumuri, canale și piscuri aflate în plină metamorfoză sunt străbătute de personaje ce pot fi ipostaze ale aceleiași personalități aflate la diferite nivele de vârstă, de cunoaștere, de identificare sau conștientizare. Un spațiu ce asimilează diversitatea a posibilelor individualități într-un ansamblu cu dezvoltare coerentă dar în care persistă melancolia unor dezvoltări posibile ratate.
  

Un parcurs asemănător, dar dezvoltat mai mult în plan spiritual, il au lucrările sculptorului Ovidiu Nicolae Popa, în care sunt alăturate simboluri creștine - mai mult sugerate, prin tehnici complementare: desen și sculptură. Pe parcursul identificărilor, un înger parțial decupat, are zona inimii marcată fragmentar prin forme geometrice puternic colorate, iar tabloul unei așezări umane survolată de un înger cu goarnă este chiar rezemătoarea supradimensionată a unui scaun. O viziune a unei lumi în care coexistă raționalul material cu spiritualul,  în anumite proporții specifice momentului existențial. Lemnul, sticla, piatra, metalul sau culorile și pânza sunt mijloace utilizate deopotrivă în povestirile sale, ce transmit mesaje complexe, despre miracolul ce trascede unei realități, despre relația specială a autorului cu divinitatea.



În zona liricului se află și Florin Lucan, care, precum a obișnuit deja, se apleacă asupra temei favorite, a metamorfozei lumilor vegetale, surprinse în fazele efemere de maxim estetic. Coloane al căror miez rezistențial sunt capete de flori, într-o densitate nenaturală, asigură stabilitatea unor structuri neidentificate dar în mod cert esențiale pentru autor. În lucrări succesive, coloanele vegetale evoluează din faza de boboc la maxima înflorire și maturitate, când, din preaplinul lor frumusețea se revarsă către exterior. Nimic forțat, culoare sau formă, totul evoluează în zona decorativului amprentat de o cromatică și simbolistică speciale.


Emanoil Mazilu, aduce pe simeze în felul său poetic și idealist un set de nuduri "decente", în care detaliile anatomice se ascund vederii sub falduri sugerate dar pline de culoare sau în "umbra" impusă de tonurile puternice de culoare alăturate. Compozițiile interesante dau uneori dezlegări elegante unor întrebări curente între artiști, culorile sunt calde și vii în același timp, iar candoarea exprimării elimină orice familiarisme interpretative.


  
Maria Dermengiu, abordează un decorativ mai pronunțat în lucrările sale, stârnind emoții pozitive. Linia simplă, aflată cu precădere în căutarea formei structurilor intersectează spații colorate, personalizate uneori de efecte ce sugerează umbre,  fără a se căuta obținerea volumelor, însă.
Printre jocuri cu motive florale sau geometrii transfigurate, se regăsește, probabil ca efect al unei melancolii meditative, și un portret feminin esențializat de o linie simplă și tonuri sobre.



Faptul de a alege cine ești sau ce vrei să fii în această lume nou înfiripată, și de ce nu, alcătuită și din confruntări vizuale, de a alege lucrarea care să te reprezinte pe tine, privitor, sau de a fi ales de aceasta, este acum un privilegiu oferit cu generozitate de către toți autorii expozanți.

 Irina IOSIP




sâmbătă, 22 iunie 2013

Seducţia unghiului drept la SALONUL MIC BUCUREŞTI, Centrul Artelor Vizuale - Galeria Căminul Artei



"Unghiul drept te-a sedus sau l-ai sedus ? Aceasta este întrebarea !"

"Ambiguitatea formulării te agaţă de semnul întrebării generat de interogaţia: unghiul drept a fost sedus sau a sedus? Relaţiile antagonice disciplină, rigoare, rigiditate VS sentiment, emoţie, trăire dezvoltă valenţe vizuale cu impact meditativ. Din formal (de la formă) prin concept sau simbol, traseul se ramifică după bunul tău plac. "

curator Ionuț Theodor BARBU
Preşedinte al Asociaţiei Culturale ZervasArt.RO
 

 
"Salonul Mic Bucureşti (SMB), organizat de Asociaţia ZervasArt.RO în parteneriat cu Uniunea Artiştilor Plastici din România, Filiala Pictură Bucureşti, îşi urmează an de an un traseu ascendent previzibil în ceea ce priveşte selecţia lucrărilor şi numărul participanţilor. Începând cu această ediţie există o extindere reprezentativa la nivel naţional prin participarea unor artişti din: Bistriţa, Buzău, Cluj-Napoca, Constanţa, Giurgiu, Iaşi, Suceava, Timişoara. Provocarea tematică, componentă esenţială stimulativ-meditativă şi faptică, surprinde la fiecare ediţie astfel: PictoBrand.RO, Secţiuni, Familia CUBOID, Imaginea corpului uman VS Geometrii subiective, Fantasme, Ce-ţi trece prin cap şi-ţi iese pe mână?, Seducţia unghiului drept. Pornind de la dimensiunea impusa a laturii mari de maxim 50 de cm, fiecare artist se poate exprima sub imboldul  SMB mixed media” respectând sau interpretând propunerea anuală. Plăcerea creativă a panotării, fluctuaţiile direcţionale ce definesc discursul expoziţional sunt trecute prin sita proprie a duetului artist-curator. Lucrările sunt asumate şi revărsate, contextualizate după formule cu esenţe inventate ad-hoc. Diversitatea stilistică, varietatea tehnicilor vizuale, juxtapunerea elementelor paradoxale, alcătuirea familiilor cromatice, de textură sau structură, creează în cadrul expoziţiei un traseu interesant cu subtilităţi şi rafinamente orchestrale."
- prof. pictor Ionuţ Theodor Barbu
 


 Cu participarea a 100 de artiști, SMB - aflat la cea de a șaptea ediție, reunește 100 lucrări înrudite dialectic și inspirațional de o temă ofertantă, generatoare de poezie vizuală, iar pe un fond de subtilități a unor concluzii ideatice și stilistice, incluzând esențializat: concept, credință, declarație, joc ș.a.m.d.
Aproape toate tehnicile posibile sunt prezente pe simeze, de la pictură, grafică, instalație, sculptură, la instalație sau fotografie, de la concept de media, la mixtură totală.
Printre participanți sunt și invitați speciali ai salonului ce onorează universitatea, de la aproape toate secțiile Universității de Artă.




În cuvântul său de deschidere a expoziției, criticul Aurelia MOCANU a făcut referire, ca punct de plecare al discuției, la clasicul unghi drept - istorizat, al începutului modernității, la modernismul nordic olandez și curentul de stil care a proclamat unghiul drept ca esența imaginii nu numai în artele tridimensionale și al arhitecturii. Un început care a scos în evidență o evoluție, dezvoltarea spiritual-artistică ce a urmat în timp, asumată de arta românească vizuală contemporană și prin prezenta expoziție.

 

"Prin forțele acestea, prin colegialitățile care sunt onorante (mulți profesori din București, mulți profesori din țară) pentru că avem multe orașe reprezentate: Clujul, Buzăul, Galațiul, Giurgiul, (...) scopul acesta de a reuni artiști și de a se verifica și de a fi o provocare pe formate mici este perfect atins." (...)
"Ionuț Theodor Barbu încearcă să apropie cât mai bine, pe familii, în dialoguri formale, în dialoguri de toate soiurile - acelea vizuale și subliminale, lucrările între ele într-un spațiu dat (...) Provocarea și plăcerea lui mare este să vadă cum a însămânțat în stilistica fiecăruia, în atelierul fiecăruia, pe o temă dată, o idee. (...) Și această răbdare și această putere de a-și asuma mult, o întreagă clasă de colegi întru profesie este rar. (...) Degeaba ai multe lucrări dacă lucrările se distrug între ele sau nu se potențează între ele. Lucrările acum, sunt, zic eu, aranjate optim, se pot vedea foarte multe lucrări din estetic cu valori în plus. Se pot vedea întâlniri de familii de spirite care poate  nu se cunoșteau înainte." 
- din cuvântul de deschidere al expoziției, criticul Aurelia MOCANU -


Site Salonul Mic București : http://salonulmicbucuresti.wordpress.com/ 

miercuri, 19 iunie 2013

NOI EVENIMENTE generate de Muzeul Național de Artă al României


Pe parcursul ultimilor ani, peste 20, M.N.A.R a acumulat schimbări esențiale ale căror roade se văd acum. Un management activ și focusat pe idee și produs în același timp, a determinat  înnoiri și remodelări, astfel încât multe alte noi evenimente sunt de așteptat în viitorul apropiat.

Un ceas pentru artă: vizită cu ghidaj gratuit în expoziţia 

Între Est şi Vest
Pictură rusă din patrimoniul MNAR
secolele XVI –XX
Muzeul Naţional de Artă al României invită publicul vineri, 21 iunie 2013, ora 17.00 la o vizită cu ghidaj gratuit în expoziţia Între Est şi Vest. Pictură rusă din patrimoniul MNAR, secolele XVI –XX. 

Expoziţia Între Est şi Vest. Pictură rusă din patrimoniul MNAR, secolele XVI - XX, deschisă în Sălile Kretzulescu, reuneşte, pentru prima dată după mai bine de 20 de ani, 59 de lucrări de artă rusă - 31 de icoane şi 28 de picturi din colecţiile Secţiei de Artă Europeană şi Decorativă a muzeului – creaţii semnificative pentru intervalul cronologic dintre secolele XVI-XX.

Aceste lucrări readuc în atenţia publicului un patrimoniu valoros, mai puţin cunoscut dar conservat şi restaurat cu grijă pe parcursul ultimelor două decenii.

Selecţia lucrărilor ilustrează, prin câteva exemple reprezentative, evoluţia unei şcoli de pictură care a început sub semnul artei bizantine, a continuat sub influenţa celei occidentale, ajungând la începutul secolului XX să contribuie la schimbarea profundă a artei europene. 

Detalii tehnice:
Se plăteşte doar biletul de intrare în expoziţie (4 lei întreg), fără taxa de ghidaj obişnuită. Participarea se face, în limita locurilor disponibile, pe bază de programare la telefon 021.314.81.19 sau prin e-mail la educatie@art.museum.ro până vineri, 21 iunie, ora 15.00. 
UN CEAS PENTRU ARTĂ (vizită cu ghidaj gratuit)
Vineri, 21 iunie 2013, ora 17.00
Tarif: 4 lei întreg
Înscrieri la telefon 021.314.81.19 sau educatie@art.museum.ro (până vineri, 21 iunie, ora 15.00)

urmăriți : www.mnar.arts.ro  
  

luni, 17 iunie 2013

DE INTERES NAȚIONAL: REZOLUŢIA DE LA BAIA-MARE



Muzeele se repozitioneaza strategic in societate
Reteaua Nationala a Muzeelor din Romania (RNMR) lanseaza public REZOLUTIA DE LA BAIA-MARE despre starea muzeologiei romanesti. Documentul a fost creat in cadrul Adunarii Generale de la Baia-Mare (24-25 mai 2013), dupa consultarea si analizarea impreuna cu muzeele membre a celor mai actuale subiecte de maxima importanta din comunitatea muzeala.
Rezolutia poate fi inteleasa si ca forma de actiune strategica a Retelei Nationale a Muzeelor din Romania in urmatorii ani si va fi inaintata Ministerului Culturii, Ministerului Educatiei, ordonatorilor de credite ai muzeelor, precum si societatii civile.
Va invitam sa consultati documentul atasat, care poate fi citit si pe:
http://www.muzee.org/romania/ro/noutati/foarte-important-rezolutia-de-la-baia-mare-despre-starea-muzeologiei-romnesti.html.
Alina Patru
Secretar general RNMR
Tel: 0742 049 708



REZOLUŢIA DE LA BAIA-MARE A REŢELEI NAŢIONALE A MUZEELOR DIN ROMÂNIA

DESPRE STAREA COMUNITĂŢII MUZEALE ROMÂNEŞTI


Reţeaua Naţională a Muzeelor din România, o asociere de organizaţii cu reprezentativitate naţională, care are ca obiective dezvoltarea muzeelor şi a galeriilor de artă şi asigurarea legăturii între acestea prin informare, consultanţă şi schimb de experienţe, acoperind nevoile membrilor săi prin orientarea activităţilor către patrimoniul şi turismul cultural şi către pregătirea profesională a resurselor umane angajate în sector, furnizor de soluţii în domeniul politicilor muzeale naţionale,

cu referire la:

- atacurile din anul în curs îndreptate împotriva sectorului muzeal şi a unor acţiuni şi expoziţii organizate de muzeele noastre (cazul Muzeului Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa” cu expoziţia “The Human Body” şi cazul Muzeului Naţional al Ţăranului Român cu organizarea unui eveniment dedicat unui grup minoritar cu orientare sexuală diversă), venite dinspre o parte a autorităţilor statului şi din partea societăţii civile, reprezentată de unele organizaţii neguvernamentale, şi care ridică problema menirii şi a funcţiilor contemporane ale muzeului; 
- trăsăturile şi abordările necesare unui muzeu al secolului XXI; 
- modificările Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 269/2009, propuse de către Ministerul Culturii; 
- relaţiile existente în acest moment între managerii muzeelor din România şi ordonatorii de credite ai acestora; 
- retrocedările mai multor clădiri unde şi-au desfăşurat sau îşi desfăşoară activităţile curente diverse muzee de interes naţional, regional şi local, operate în ultimul timp în mai multe oraşe ale ţării, prin decizii definitive şi irevocabile ale justiţiei.

recomandă:

- muzeelor să adune comunitatea locală pe lângă care activează la aceeaşi masă, să-i explice misiunea, funcţiile şi etica profesională, să negocieze cu aceasta activităţile, serviciile şi expoziţiile pe care doreşte să le organizeze, atunci când este oportun şi de folos, să construiască muzeul împreună cu comunitatea şi nu doar pentru aceasta, să informeze şi să împărtăşească istoria şi/sau informaţia publicului şi nu să o predea, pentru a se elimina orice neînţelegeri, pentru a-şi fideliza publicul şi comunitatea, pentru a-şi impune principiile şi valorile pe baza cărora activează şi care se sprijină inclusiv pe deschiderea faţă de orice categorie socială sau profesională, indiferent de religie, rasă, orientare sexuală, valori asumate şi cultură; muzeele trebuie să aducă laolaltă comunitatea muzeală;
- muzeelor o recalibrare a importanţei funcţiilor clasice ale unui muzeu, cu o reconsiderare a funcţiei de a educa şi de a delecta publicul (în sensul petrecerii într-un mod plăcut a timpului liber), alături de funcţiile primare de cercetare şi de conservare, aceasta însemnând transformarea muzeului şi într-un spaţiu al educaţiei publice şi nu academice, al experimentului şi al inovaţiei muzeale, al participării (cu referire la muzeul participativ), al creativităţii şi al surprizelor culturale;
- muzeelor studiul aprofundat al educaţiei muzeale, mobilitatea pentru învăţare, identificarea şi deprinderea de metode ce trebuie aplicate în cadrul programelor educative din muzee, dezvoltarea acestui serviciu problematic prin pregătirea resurselor pentru specializare în domeniul educaţiei muzeale în cadrul unor catedre de gen ce ar trebui înfiinţate de către universităţile importante din ţară, în colaborare cu muzeele şi cu Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (catedre masterale de educaţie muzeală);
- realizarea unei Legi a culturii în România, cu referire şi la sectorul muzeal, care să aibă un efect moral şi de reprezentare a culturii în general, de poziţionare şi de reconsiderare a rolului acesteia în societate, factor de dezvoltare economică şi socială dovedit şi argument pentru necesitatea finanţării instituţiilor publice de cultură;
- colaborarea muzeelor cu arhitecţi, scenografi, artişti, designeri, furnizori de servicii TIC (Tehnologia Informaţiei şi a Comunicării) etc. în situaţiile de proiectare şi de realizare a expoziţiilor pe termen lung sau temporare, încurajând o piaţă liberă şi concurenţială, fără monopolul practicat în cazul unor mari muzee naţionale în anii precedenţi, un mediu stimulativ, în care diverşi actori să aibă şansa de a-şi folosi avantajele competitive de care dispun în interesul creativităţii, al inovaţiei şi al muzeelor înseşi;
- Ministerului Culturii să dea curs invitaţiei scrise a Reţelei Naţionale a Muzeelor din România pentru o discuţie publică menită să ofere soluţiile cele mai potrivite şi fezabile de modificare a OUG 189/2008, altele decât cele trasate de minister, în unele dintre aspecte, care în forma propusă pentru modificare afectează interesele şi statutul managerului instituţiilor publice de cultură, inclusiv al managerului de muzeu, mediul de construcţie strategică muzeală, creând totodată o serie de vulnerabilităţi în relaţia cu ordonatorii de credite, în punctele care au legătură cu sistemul de evaluare, comisiile de evaluare, tipul şi perioada de mandat şi definirea poziţiei de manager într-o instituţie publică de cultură;
- Ministerului Culturii să demareze procedurile necesare şi legale pentru stabilirea unei echipe profesioniste care să lucreze la definirea primelor norme oficiale de evaluare a patrimoniului cultural naţional, cu referire la colecţiile aflate în administrarea muzeelor din România în cazul de faţă; în paralel, este necesară definirea unor norme de evaluare internă, a unor proceduri de lucru standardizate la nivelul intregului sistem muzeal;
- Ordonatorilor de credite, în relaţia acestora cu managerii muzeelor, să organizeze comisii şi proceduri de evaluare a activităţilor manageriale corecte, pe bază de competenţe şi realizări profesionale şi nu pe bază de interese politice sau clientelare;
- Ordonatorilor de credite colaborarea strânsă şi permanentă cu Reţeaua Naţională a Muzeelor din România care poate pune la dispoziţia acestora o bază de date completă cu evaluatori profesionişti, experţi în domeniul muzeal, imparţiali, care să facă parte din comisiile de evaluare a managerilor de muzee, asigurând acele elemente de obiectivitate şi de profesionalism necesare unui astfel de proces;
- Ordonatorilor de credite colaborarea strânsă şi permanentă cu Reţeaua Naţională a Muzeelor din România pentru a dispune de consultanţă şi de soluţii de apreciere şi de înţelegere a rolului muzeului, a componentelor şi tipurilor de iniţiative şi de proiecte care pot genera dezvoltare organizaţională într-un muzeu;
- Ordonatorilor de credite să nu mai influenţeze procesul de dezvoltare a planului de proiecte şi de activităţi minimale ale unui muzeu, să nu mai impună activităţi şi evenimente festiviste, anacronice, fără priză la public, aflate în afara cerinţelor muzeologiei contemporane, a nevoilor unui public tot mai pretenţios şi mai sofisticat, care ignoră muzeele din lista de priorităţi culturale şi de petrece a timpului liber, conform ultimelor statistici efectuate în perioada 2010-2012 de instituţiile naţionale de cercetare; muzeele şi reputaţia managerilor sunt dramatic afectate în relaţia cu piaţa culturală şi cu consumatorii culturali, cu mediul concurenţial şi cu investitorii activi sau potenţiali; 
- Ordonatorilor de credite degrevarea managerului de muzeu de responsabilitatea de a previziona în planul de management proiectat şi asumat a mai mult de 2 expoziţii temporare pe an; indicatorii de performanţă aplicabili expoziţiilor temporare sunt cei calitativi şi nu cei cantitativi, iar normele „heirupiste” de realizare a unor expoziţii temporare anuale afectează valoarea şi sustenabilitatea acestora din cauza timpului extrem de scurt de planificare şi de organizare, a bugetului limitat (o concentrare bugetară asupra unei singure expoziţii temporare pe an oferă resursele financiare şi premisele suficiente pentru o exprimare muzeală şi culturală mult mai valoroasă şi impresionantă); situaţia este recomandată în aceeaşi măsură managerilor de muzee care nu ar trebui să îşi asume organizarea unui număr foarte mare de expoziţii temporare şi de evenimente pe an; 
- Ordonatorilor de credite încurajarea exprimată public a managerului de muzeu sau al candidatului la funcţia de manager într-un muzeu pentru a-şi gândi o misiune, o viziune aşteptată şi obiective strategice şi tactice personale în planul de management, dincolo de cele specificate în caietele de sarcini impuse conform legii, din care să transpară printre altele şi sustenabilitatea, participarea publicului, interacţiunea cu acesta şi inovaţia; 
- muzeelor afectate iremediabil de restituirile din ultimul timp colaborarea strânsă şi raţională cu ordonatorii de credite pentru identificarea unor spaţii potrivite de funcţionare viitoare a activităţilor muzeale, indiferent unde sunt acestea amplasate în localitate, situri industriale şi clădiri dezafectate de toate tipurile, uşor de refuncţionalizat, încadrabile în cerinţele de expunere şi de conservare ale unui muzeu; muzeele nu trebuie să fie amplasate neapărat în centrul localităţii de reşedinţă pentru a fi partenere valide în relaţia cu publicul, pentru a stimula vizitarea şi experienţele culturale memorabile, mai ales în actualul context economic şi imobiliar destul de dificil care oferă foarte puţine soluţii economice şi funcţionale; 
- ca în momentul schimbării sediului unui muzeu după retrocedare, operaţiunea de mutare să nu se realizeze prin dezmembrarea colecţiilor şi a secţiilor acestuia, ci în integralitatea sa, de la expunere de bază, expuneri adiacente şi depozite până la birouri; 
- Guvernului României să mediteze la oportunitatea realizării unui Plan Naţional de Construire şi Modernizare a muzeelor din România, cu posibilitatea de a fi inclus în strategia de dezvoltare a României sau în strategiile regionale sau locale, acordându-se prioritate muzeelor care au rămas fără spaţii din cauza restituirilor sau din alte cauze; în acest caz, Reţeaua Naţională a Muzeelor din România poate să furnizeze datele privind cazurile grave ale muzeelor ce trebuie imediat ajutate.


- comunicat - 
  

vineri, 7 iunie 2013

Ioan CUCIURCĂ cu expoziția Afiș+, la Galeria Simeza

  
 
 „În designul grafic românesc, afişul creat de Ioan Cuciurcă reuneşte trei elemente definitorii pentru evoluţiile petrecute în ultima decadă a secolului 20: deschiderea, schimbarea şi recuperarea. Într-un cuvânt, aduce o sincronizare cu timpul. (…) El introduce un limbaj sofisticat, multistrat şi fragmentar, în care detaliile contează prin conţinut, aşezare şi volum al informaţiei. Alinierea la tendinţele occidentale şi absorbţia trăsăturilor New Wave au fost distilate într-un concentrat stilistic propriu care a devenit, în doar câţiva ani, un reper şi un model inspirator pentru designerii grafici de la noi.”  

Cristina Sabău, mai 2013


„ ... elementele noului limbaj: cuvântul, fragmentul, textura, accentele de culoare, mișcarea sensului lecturii. Poate mai mult decât acest enunț stilistic atrage atenția forța cu care noul limbaj este rostit, fermitatea și siguranța gestului: hașura amplă, linia energică a desenului - crochiu, construit cu frenetică bucurie, cromatica saturată a paletei reduse la culorile primare și secundare, formele geometrice (adesea imponderale) de o spațialitate suprarealistă.”


„Văzut în acest parcurs evolutiv, afișul lui Ioan Cuciurcă îndeamnă la o necesară constatare ce trebuie menționată în loc de concluzie. Indiferent de moment, temă, ispită tehnică sau influență stilistică, afișul semnat de grafician nu a abandonat locul de operă creată, realizată deopotrivă cu știință (cunoaștere și pricepere) și cu simțire. Pentru niciun motiv, afișul nu a devenit anunț ori simplu suport al vreunui mesaj. Poate că în această privință, Ioan Cuciurcă rămâne un „conservator” și e foarte bine așa, pentru câștigul designului românesc și al nostru, conmsumatorii lui.”
Cristina Sabău, mai 2013
 



Ioan CUCIURCĂ (n.1948), marcant creator român de gen, susține la Galeria Simeza o exemplară expoziție de desen grafic cuprinzând afișe, ilustrații de carte, cataloage precum și alte lucrări realizate pentru diferite instituții culturale sau socio-culturale. Lucrările selectate și prezentate cu profesionalism evocă succesul în cadrul a diverse manifestări internaționale de renume (de exemplu la Bienala Internațională a Afișului BICM – Mexico /1998, 2006, 2011) sau apariții editoriale de-a lungul timpului.


Expoziția provoacă la comparație (internațională) și concluzionare: rigoare și expresivitate, imaginație și austeritate, analiză și sinteză, poezie și rațiune conlucrează/alternează într-un mix perfect echilibrat și adaptat pentru susținerea sintezei și sugestiei, în slujba transmiterii cu maximă eficiență a mesajului în integralitatea lui.

 
Dintre realizările artistului:
Expoziții personale de desen și grafică digitală: Munster (Germania), Viena și Windenam See (Austria), Roma (Italia), București
Participări la numeroase expoziții internaționale de desen și gravură; colaborări cu instituții culturale de marcă sau cu profil socio-comecial
Lucrări în muzee: Muzeul Național de Artă Contemporană București, Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia, Victoria & Albert Museum -Londra, Trienala Internațională a Afișului din Lahti (Finlanda), Bienala Internațională a Afișului din Mexico City (Mexic) și colecții particulare din Germania.
Concepe linia grafică pentru cataloage și cărți ale Editurilor Simetria, Humanitas, C.C.P.B. Mogoșoaia și Clusium.
 
Irina IOSIP



Lucian Bernhard - Publicitate şi design la începutul secolului XX, la Muzeul Național de Artă



 


Muzeul Național de Artă și Goethe Institut organizează Expoziţia Lucian Bernhard - publicitate şi design la începutul secolului XX , deschisă în corpul Ştirbei al Muzeului Naţional de Artă al României (intrarea din strada Ştirbei Vodă nr. 1-3).



Expoziţia monografică dedicată graficianului Lucian Bernhard (Cannstatt, 1883 - New York, 1972) – cel care a influenţat decisiv, la începutul secolului XX, evoluţia limbajului vizual al publicităţii moderne - cuprinde 218 lucrări din creaţia artistului: afişe, plăci emailate, afişete, timbre pentru reclamă, obiecte promoţionale, ambalaje, fonturi, design de carte şi revistă etc.



Selecţia oferă o imagine de ansamblu asupra strălucitei cariere a lui Lucian Bernhard, care se întinde de-a lungul a 70 de ani şi a două continente: Europa şi America.



Afirmarea lui Lucian Bernhard coincide cu perioada de maximă înflorire a afişului şi a designului publicitar în Germania, la începutul secolului XX. Bernhard soseşte la Berlin în 1901, la 18 ani, iar doi ani mai târziu era considerat inventatorul unui nou tip de afiş: afişul-obiect (Sachplakat). Creaţia sa pentru chibriturile Priester (1903) a ajuns celebră sub numele de „Berliner Sachplakat” şi a marcat apariţia unui nou concept în publicitatea comercială.



Prin noul tip de afiş, produsul trebuia promovat în prim-plan, fără înfrumuseţările alegorice şi ornamentale tipice la vremea respectivă, astfel ca numele companiei să fie scos în evidenţă. Această tendinţă de obiectivare a fost inovaţia prin care Bernhard a devenit unul dintre cei mai de succes artişti publicitari.



Abilitatea de a combina o multitudine de posibilităţi de design cu un logo specific şi clar l-a făcut pe Bernhard interesant pentru companiile care doreau să prezinte consumatorului o imagine nouă, modernă.



În 1908 Bernhard a realizat afişul pentru firma producătoare de pantofi Stiller, afiş considerat astăzi un opus magnum al artei publicitare germane, foarte des reprodus în cărţi şi reviste.



În 1911 Bernhard a început să lucreze pentru producătorul de ţigări berlinez Manoli, pentru care a realizat nu numai afişe, ambalaje şi reclame, ci şi toate dotările din magazine, elementele de design pentru vitrine, faţada şi zonele pentru expunerea produselor.



În 1914 a creat pentru Bosch motivul cu care compania se identifică şi pe care îl mai foloseşte încă în reclame (deşi a suferit numeroase modificări): bujia Bosch din care iese un fulger.

Printre logourile şi mărcile create de Bernhard care sunt folosite şi astăzi se numără cele pentru Stiller (1908), Audi (1920), compania germană de film UFA (1921), compania americană producătoare de  tocuri şi tălpi pentru pantofi Cat's Paw (1944).



În 1923 Lucian Bernhard a acceptat invitaţia de a participa la un turneu de prelegeri pe întreg cuprinsul Statelor Unite şi a decis să rămână acolo, stabilindu-se la New York. Printre cele mai semnificative comenzi din cariera lui americană se numără: campania publicitară pentru producătorul de sirop de tuse REM (1926), afişele create timp de 17 ani pentru compania petrolieră Amoco, afişul pentru Pepsi Cola (1955), alături de numeroase proiecte de design interior.



Către sfârşitul vieţii Lucian Bernhard s-a retras treptat din activităţile de design, dedicându-se din ce în ce mai mult artelor frumoase. Astăzi el este recunoscut în istoria artei ca unul dintre pionierii artei publicitare din secolul XX.


Expoziţia este organizată în colaborare cu Institut für Auslandsbeziehungen (ifa).

 - extras din comunicat de presă MNAR -