Muzeele se repozitioneaza strategic in societate
Reteaua Nationala a Muzeelor din Romania (RNMR) lanseaza public REZOLUTIA DE LA BAIA-MARE despre starea muzeologiei romanesti. Documentul a fost creat in cadrul Adunarii Generale de la Baia-Mare (24-25 mai 2013), dupa consultarea si analizarea impreuna cu muzeele membre a celor mai actuale subiecte de maxima importanta din comunitatea muzeala.
Rezolutia poate fi inteleasa si ca forma de actiune strategica a Retelei Nationale a Muzeelor din Romania in urmatorii ani si va fi inaintata Ministerului Culturii, Ministerului Educatiei, ordonatorilor de credite ai muzeelor, precum si societatii civile.
Va invitam sa consultati documentul atasat, care poate fi citit si pe:
http://www.muzee.org/romania/
Alina Patru
Secretar general RNMR
Tel: 0742 049 708
REZOLUŢIA DE LA BAIA-MARE A REŢELEI NAŢIONALE A MUZEELOR DIN ROMÂNIA
DESPRE STAREA COMUNITĂŢII MUZEALE ROMÂNEŞTI
DESPRE STAREA COMUNITĂŢII MUZEALE ROMÂNEŞTI
Reţeaua Naţională a Muzeelor din România, o asociere de organizaţii cu reprezentativitate naţională, care are ca obiective dezvoltarea muzeelor şi a galeriilor de artă şi asigurarea legăturii între acestea prin informare, consultanţă şi schimb de experienţe, acoperind nevoile membrilor săi prin orientarea activităţilor către patrimoniul şi turismul cultural şi către pregătirea profesională a resurselor umane angajate în sector, furnizor de soluţii în domeniul politicilor muzeale naţionale,
cu referire la:
- atacurile din anul în curs îndreptate împotriva sectorului muzeal şi a unor acţiuni şi expoziţii organizate de muzeele noastre (cazul Muzeului Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa” cu expoziţia “The Human Body” şi cazul Muzeului Naţional al Ţăranului Român cu organizarea unui eveniment dedicat unui grup minoritar cu orientare sexuală diversă), venite dinspre o parte a autorităţilor statului şi din partea societăţii civile, reprezentată de unele organizaţii neguvernamentale, şi care ridică problema menirii şi a funcţiilor contemporane ale muzeului;
- trăsăturile şi abordările necesare unui muzeu al secolului XXI;
- modificările Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 269/2009, propuse de către Ministerul Culturii;
- relaţiile existente în acest moment între managerii muzeelor din România şi ordonatorii de credite ai acestora;
- retrocedările mai multor clădiri unde şi-au desfăşurat sau îşi desfăşoară activităţile curente diverse muzee de interes naţional, regional şi local, operate în ultimul timp în mai multe oraşe ale ţării, prin decizii definitive şi irevocabile ale justiţiei.
recomandă:
- muzeelor să adune comunitatea locală pe lângă care activează la aceeaşi masă, să-i explice misiunea, funcţiile şi etica profesională, să negocieze cu aceasta activităţile, serviciile şi expoziţiile pe care doreşte să le organizeze, atunci când este oportun şi de folos, să construiască muzeul împreună cu comunitatea şi nu doar pentru aceasta, să informeze şi să împărtăşească istoria şi/sau informaţia publicului şi nu să o predea, pentru a se elimina orice neînţelegeri, pentru a-şi fideliza publicul şi comunitatea, pentru a-şi impune principiile şi valorile pe baza cărora activează şi care se sprijină inclusiv pe deschiderea faţă de orice categorie socială sau profesională, indiferent de religie, rasă, orientare sexuală, valori asumate şi cultură; muzeele trebuie să aducă laolaltă comunitatea muzeală;
- muzeelor o recalibrare a importanţei funcţiilor clasice ale unui muzeu, cu o reconsiderare a funcţiei de a educa şi de a delecta publicul (în sensul petrecerii într-un mod plăcut a timpului liber), alături de funcţiile primare de cercetare şi de conservare, aceasta însemnând transformarea muzeului şi într-un spaţiu al educaţiei publice şi nu academice, al experimentului şi al inovaţiei muzeale, al participării (cu referire la muzeul participativ), al creativităţii şi al surprizelor culturale;
- muzeelor studiul aprofundat al educaţiei muzeale, mobilitatea pentru învăţare, identificarea şi deprinderea de metode ce trebuie aplicate în cadrul programelor educative din muzee, dezvoltarea acestui serviciu problematic prin pregătirea resurselor pentru specializare în domeniul educaţiei muzeale în cadrul unor catedre de gen ce ar trebui înfiinţate de către universităţile importante din ţară, în colaborare cu muzeele şi cu Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (catedre masterale de educaţie muzeală);
- realizarea unei Legi a culturii în România, cu referire şi la sectorul muzeal, care să aibă un efect moral şi de reprezentare a culturii în general, de poziţionare şi de reconsiderare a rolului acesteia în societate, factor de dezvoltare economică şi socială dovedit şi argument pentru necesitatea finanţării instituţiilor publice de cultură;
- colaborarea muzeelor cu arhitecţi, scenografi, artişti, designeri, furnizori de servicii TIC (Tehnologia Informaţiei şi a Comunicării) etc. în situaţiile de proiectare şi de realizare a expoziţiilor pe termen lung sau temporare, încurajând o piaţă liberă şi concurenţială, fără monopolul practicat în cazul unor mari muzee naţionale în anii precedenţi, un mediu stimulativ, în care diverşi actori să aibă şansa de a-şi folosi avantajele competitive de care dispun în interesul creativităţii, al inovaţiei şi al muzeelor înseşi;
- Ministerului Culturii să dea curs invitaţiei scrise a Reţelei Naţionale a Muzeelor din România pentru o discuţie publică menită să ofere soluţiile cele mai potrivite şi fezabile de modificare a OUG 189/2008, altele decât cele trasate de minister, în unele dintre aspecte, care în forma propusă pentru modificare afectează interesele şi statutul managerului instituţiilor publice de cultură, inclusiv al managerului de muzeu, mediul de construcţie strategică muzeală, creând totodată o serie de vulnerabilităţi în relaţia cu ordonatorii de credite, în punctele care au legătură cu sistemul de evaluare, comisiile de evaluare, tipul şi perioada de mandat şi definirea poziţiei de manager într-o instituţie publică de cultură;
- Ministerului Culturii să demareze procedurile necesare şi legale pentru stabilirea unei echipe profesioniste care să lucreze la definirea primelor norme oficiale de evaluare a patrimoniului cultural naţional, cu referire la colecţiile aflate în administrarea muzeelor din România în cazul de faţă; în paralel, este necesară definirea unor norme de evaluare internă, a unor proceduri de lucru standardizate la nivelul intregului sistem muzeal;
- Ordonatorilor de credite, în relaţia acestora cu managerii muzeelor, să organizeze comisii şi proceduri de evaluare a activităţilor manageriale corecte, pe bază de competenţe şi realizări profesionale şi nu pe bază de interese politice sau clientelare;
- Ordonatorilor de credite colaborarea strânsă şi permanentă cu Reţeaua Naţională a Muzeelor din România care poate pune la dispoziţia acestora o bază de date completă cu evaluatori profesionişti, experţi în domeniul muzeal, imparţiali, care să facă parte din comisiile de evaluare a managerilor de muzee, asigurând acele elemente de obiectivitate şi de profesionalism necesare unui astfel de proces;
- Ordonatorilor de credite colaborarea strânsă şi permanentă cu Reţeaua Naţională a Muzeelor din România pentru a dispune de consultanţă şi de soluţii de apreciere şi de înţelegere a rolului muzeului, a componentelor şi tipurilor de iniţiative şi de proiecte care pot genera dezvoltare organizaţională într-un muzeu;
- Ordonatorilor de credite să nu mai influenţeze procesul de dezvoltare a planului de proiecte şi de activităţi minimale ale unui muzeu, să nu mai impună activităţi şi evenimente festiviste, anacronice, fără priză la public, aflate în afara cerinţelor muzeologiei contemporane, a nevoilor unui public tot mai pretenţios şi mai sofisticat, care ignoră muzeele din lista de priorităţi culturale şi de petrece a timpului liber, conform ultimelor statistici efectuate în perioada 2010-2012 de instituţiile naţionale de cercetare; muzeele şi reputaţia managerilor sunt dramatic afectate în relaţia cu piaţa culturală şi cu consumatorii culturali, cu mediul concurenţial şi cu investitorii activi sau potenţiali;
- Ordonatorilor de credite degrevarea managerului de muzeu de responsabilitatea de a previziona în planul de management proiectat şi asumat a mai mult de 2 expoziţii temporare pe an; indicatorii de performanţă aplicabili expoziţiilor temporare sunt cei calitativi şi nu cei cantitativi, iar normele „heirupiste” de realizare a unor expoziţii temporare anuale afectează valoarea şi sustenabilitatea acestora din cauza timpului extrem de scurt de planificare şi de organizare, a bugetului limitat (o concentrare bugetară asupra unei singure expoziţii temporare pe an oferă resursele financiare şi premisele suficiente pentru o exprimare muzeală şi culturală mult mai valoroasă şi impresionantă); situaţia este recomandată în aceeaşi măsură managerilor de muzee care nu ar trebui să îşi asume organizarea unui număr foarte mare de expoziţii temporare şi de evenimente pe an;
- Ordonatorilor de credite încurajarea exprimată public a managerului de muzeu sau al candidatului la funcţia de manager într-un muzeu pentru a-şi gândi o misiune, o viziune aşteptată şi obiective strategice şi tactice personale în planul de management, dincolo de cele specificate în caietele de sarcini impuse conform legii, din care să transpară printre altele şi sustenabilitatea, participarea publicului, interacţiunea cu acesta şi inovaţia;
- muzeelor afectate iremediabil de restituirile din ultimul timp colaborarea strânsă şi raţională cu ordonatorii de credite pentru identificarea unor spaţii potrivite de funcţionare viitoare a activităţilor muzeale, indiferent unde sunt acestea amplasate în localitate, situri industriale şi clădiri dezafectate de toate tipurile, uşor de refuncţionalizat, încadrabile în cerinţele de expunere şi de conservare ale unui muzeu; muzeele nu trebuie să fie amplasate neapărat în centrul localităţii de reşedinţă pentru a fi partenere valide în relaţia cu publicul, pentru a stimula vizitarea şi experienţele culturale memorabile, mai ales în actualul context economic şi imobiliar destul de dificil care oferă foarte puţine soluţii economice şi funcţionale;
- ca în momentul schimbării sediului unui muzeu după retrocedare, operaţiunea de mutare să nu se realizeze prin dezmembrarea colecţiilor şi a secţiilor acestuia, ci în integralitatea sa, de la expunere de bază, expuneri adiacente şi depozite până la birouri;
- Guvernului României să mediteze la oportunitatea realizării unui Plan Naţional de Construire şi Modernizare a muzeelor din România, cu posibilitatea de a fi inclus în strategia de dezvoltare a României sau în strategiile regionale sau locale, acordându-se prioritate muzeelor care au rămas fără spaţii din cauza restituirilor sau din alte cauze; în acest caz, Reţeaua Naţională a Muzeelor din România poate să furnizeze datele privind cazurile grave ale muzeelor ce trebuie imediat ajutate.
- comunicat -
Postări
