joi, 27 noiembrie 2014

Expozitie eveniment: CORNELIU BABA - „Desemnurile unui pictor”, Muzeul Colectiilor de Arta, 25.11.2014 - 11.03.2015


„Asta seara am facut doua desemnuri dupa model. Mai multe, multe de tot trebuiesc, mana sa nu se odihneasca niciodata.” - Corneliu Baba 


Expoziția aduce în fața publicului 130 de lucrări din colecția artistului (soției), dintre care majoritatea sunt inedite pe simeze, temele fiind dintre cele recurente în opera sa: regele nebun, spaima, arlechinii, autoportrete și portretele. Printre expuneri se află însă și desene din copilăria artistului.

Agenda zilnică de lucru a maestrului este marcată de efortul său continuu de definire la modul sublim a imaginii ca reprezentare a unui cumul de emoții și idei și mai ales, de ispășire în plan personal, artistic, a celor mai profunde și extreme sentimente și stări umane precum: spaima, nebunia, suferință... etc. Pagini cu schițe și adnotări, extrase literare utile imaginii din planul foii sau poate pentru mai târziu, stau mărturie a strădaniei și necesității de acumulare, din vreme, informațională și emoțională, utilă următoarelor lucrări.
  

Culorile și tușa specifice, impunând efectul dramatic binecunoscut se regăsesc în toate schițele din tinerețe și de mai târziu, fie ele în pastel, creion, tuș ori baiț, dar mai ales în uleiurile aflate în număr mic în prezenta expoziție.

Vernisajul expoziției, care a marcat și deschiderea unei secțiuni noi a Muzeului Colecțiilor dedicate expozițiilor temporare, a dat ocazia întâlnirii oamenilor de cultură, contemporani nouă, și motivul unor interesante discuții despre plastica românească.
Mai mult ca oricând în ultimii ani, o prezență atât de numeroasă și specializată amintește de anii boemei culturale a Bucureștiului de altă dată. Calitatea omului și artistului probabil este cea care a reunit într-o concordie unanimă artiști plastici și oameni de cultură. S-au auzit și șoapta didactică și aprecierea profesională, și nostalgia altor timpuri și oameni, a unor vechi obiceiuri...



Invitat să ia cuvântul, ca fiind unul dintre studenții maestrului, renumitul pictor Ștefan Câlția, și-a omagiat profesorul prin câteva cuvinte: „Profesorul Corneliu Baba a fost pentru noi un aristocrat al culturii, un om care în jurul lui lăsa un parfum, o liniște și o dorință de a fi rafinat, a fi frumos, de a călători prin această lume vertical.
... Mi-amintesc de mâna lui, cu degetele lui, care la un moment dat șterge de pe paletă un roșu și-l pune exact acolo unde trebuie”.
 
Irina IOSIP


duminică, 16 noiembrie 2014

Discuții, proiecție video și de fotografii inedite cu si despre coregrafa și dansatoarea Lizica Codreanu




Reenacting Lizica Codreanu

Discuții, proiecție video și de fotografii inedite cu si despre coregrafa și dansatoarea Lizica Codreanu

Centrul Național al Dansului București (CNDB) vă invită marti, 18 noiembrie, ora 18.30 la Cinemateca Union la evenimentul Reenacting Lizica Codreanu - discuții, proiecție video și de fotografii inedite cu si despre coregrafa și dansatoarea Lizica Codreanu – un eveniment în cadrul programului Hors les Murs al CNDB, realizat în parteneriat cu Arhiva Națională de Filme din România – Cinemateca Română, cu sprijinul Editurii Vellant.

Invitați: Doina Lemny, Cornel Mihalache, Vava Ștefănescu

Moderator: Igor Mocanu

În 1922, sculptorul Constantin Brâncuși a confecționat un costum de dans pentru Lizica Codreanu, a pus vinilul cu gymnopediile lui Erik Satie la picup și a invitat-o pe aceasta să creeze un dans în atelierul său, printre sculpturi. Toată acțiunea, purtând altminteri un caracter privat, a fost documentată de Brâncuși cu ajutorul unui Thornton Pickard cu burduf și cremalieră, rezultând un număr de șapte imagini. În 1995, regizorul Cornel Mihalache, cu ajutorul Getei Solomon, reconstituia costumul Lizicăi Codreanu după imaginile din 1922 și îi propunea Vavei Ștefănescu un reenactment aparent imposibil: să refacă dansul din atelierul sculptorului pe muzica lui Satie.

În anul 2013 Editura Vellant publică traducerea cărții Doinei Lemny – Lizica Codreanu. O dansatoare româncă în avangarda pariziană – carte care reface parcursul artistic atipic al Lizicăi Codreanu, pornind de la documente de arhivă, în mare parte inedite.

Dansatoare și coregrafă de origine română, Lizica Codreanu, apropiată a grupurilor de avangardă din Paris, a revoluţionat într-o carieră fulgerătoare, codurile dansului.

Ediția din noiembrie a programului Hors les Murs, organizat de Centrul Național al Dansului București, propune așadar o reîntâlnire încrucișată cu Lizica Codreanu pe de o parte, iar pe de altă parte cu Vava Ștefănescu și Cornel Mihalache, într-o sesiune de discuții cu cercetatoarea Doina Lemny, moderate de Igor Mocanu.

Bineînțeles, nu înainte de a revedea reînscenarea dansului creată în 1996.

Lizica Codreanu (1901, București – 1993, Louveciennes) – dansatoare și coregrafă franceză de origine română. În 1918 se înscrie la Școala de Bele-Arte din București, debutând în același an în cadrul programului primului ceai artistic al Societății „Prietenii orbilor” la Teatrul Carol cel Mare din București, alături de Ion Manu, Maria Filotti și Petre Sturdza. După câteva reprezentații individuale în București (Dansuri de caracter, Dansul primăverii și Divertisment rococo, 9 martie 1919, Teatrul Eforia), Lizica Codreanu pleacă la Paris, iar din 1921 dezvoltă o activitate coregrafică din ce în ce mai susținută. Compozitorul Florent Schmitt o recomandă Idei Rubinstein pentru spectacole, frecventează cursurile Bronislavei Nijinska, apropiindu-se tot mai mult de principalele grupuri de avangardă: Albatros, dadaiștii și suprarealiștii, Tchérez ș.a. În 1926 debutează în film, interpretând rolul lui Pierot Fulgerul în pelicula Le P’tit Parigot regizată de René le Somptier. În același an se căsătorește cu Jean Fontenoy, cunoscut jurnalist pentru agenția Havas, alături de care călătorește intens până în a doua jumătate a anilor ’30, când revine la Paris de la Shanghai, divorțează și deschide un centru de hatha-yoga, adaptând învățătura orientală și hindusă la propriile ei cercetări despre corp. În 1971, după o ultimă călătorie la București, își încheie activitatea de psiho-somaticiană, timp în care îi avuse ca pacienți, între mulți alții, pe Eugène Ionescu sau Coco Chanel. Se stinge din viață în 1993, la Louveciennes, în vârstă de 93 de ani. În 2011 apare la Paris volumul Lizica Codreano. Une danseuse roumaine dans l'avant-garde parisienne, fiind cea mai cuprinzătoare monografie dedicată dansatoarei de origine română, semnată de cercetătoarea Doina Lemny.

Doina Lemny este cercetătoare la Muzeul Naţional de Artă Modernă-Paris, Centrul Pompidou, Paris, autoare a mai multor lucrări despre Constantin Brâncuşi, Henri Gaudier-Brzeska şi Antoine Pevsner. Semneaza paginile fascinantei cărţi Lizica Codreanu. O dansatoare româncă în avangarda pariziană – unde reface parcursul atipic al Lizicăi Codreanu, pornind de la documente de arhivă, în mare parte inedite. Cartea a apărut în traducerea autoarei Doina Lemny la Editura Vellant.

Cornel Mihalache este jurnalist, documentarist și cercetător vizual al operei lui Constantin Brâncuși. Lucrează în Televiziunea Română din 1997, unde a realizat emisiunile „Cu ochii în patru” și „Curat Caragiale! Parol!”. În calitatea de regizor, el a creat filmele Căpșuni în aprilie (2009), Brâncuși (1996) ș.a. A primit un premiu APTR pentru anchetă (1997), un premiu UNITER pentru Cel mai bun spectacol de teatru (2002), dar și premiul Clubului Român de Presă pentru ancheta „1989. Sânge și catifea” (2005).

Vava Ştefănescu este coregrafă şi dansatoare, trăieşte şi lucrează în România. A beneficiat de burse de studii, rezidenţe de creaţie, ateliere internaţionale, a participat la numeroase festivaluri internaționale, a susținut și susține ateliere de dans. Creații proprii: Solo on line, O vară fierbinte pe Iza, Cvartet pentru o lavalieră , After all, etc. A semnat coregrafia a numeroase spectacole de teatru, în unele regăsindu-se ca interpret. A fondat și condus (1999-2003) Centrul Multi Art Dans (MAD), şi a fost director artistic al Centrului Național al Dansului București până în 2013. În 2014 a devenit manager al CNDB.

Reenacting Lizica Codreanu este un eveniment realizat de Centrul Național al Dansului București în cadrul programului Hors les Murs în parteneriat cu Arhiva Națională de Filme din România – Cinemateca Română, cu sprijinul Editurii Vellant.

Cinemateca Union, unde va avea loc evenimentul, se află pe str. Ion Câmpineanu, nr.21.

Biletele pot fi achizitionate online pentru acest eveniment: https://www.tomtix.ro/evenimente/291-reenacting-lizica-codreanu

Pret bilet 15 lei/ 10 lei redus

Detalii pe www.cndb.ro

Parteneri strategici ai CNDB: Colectiv A si Scena.ro

Parteneri media: Art Out, Cooperativa Urbana, RFI, Veioza Arte, Zeppelin, ArtClue, Dilema Veche, Sapte Seri, Feeder.ro, Metropotam.ro, 121.ro, Online Gallery, Orasulm.eu, Liternet.ro, Getlokal.ro, Go Kid, Agenda Culturala PENTRU COPII

--

Igor Mocanu | art critic, curator
igor.mocanu@gmail.com
http://igormocanu.wordpress.com/

- Comunicat de presă -

marți, 11 noiembrie 2014

Ciprian Mureşan la Salonul de proiecte, MNAC, București


Imagine din Protestez împotriva mea (co-autor Gianina Cărbunariu), 2011, HD, 30 min. 35 sec. Courtesy: Ciprian Mureșan și Galeria Plan B Cluj/Berlin


Ciprian Mureşan abordează critic în practica sa artistică subiecte relevante pentru cultura contemporană precum istoria recentă sau canonul istoriei artei, prin lucrări care reflectă rupturile uneori absurde între Est și Vest. Folosind video, desen, obiect, artistul urmărește în același timp raportul dintre ceea ce arată și ceea ce ascunde o lucrare, precum și problema auctorialității și „originalității” unui produs artistic. În cadrul prezentării de la Salonul de proiecte, Ciprian Mureșan va vorbi despre câteva dintre lucrările sale recente și va proiecta filmele Dog Luv (2009) și Protestez împotriva mea (2011). 

Protestez împotriva mea (co-autor Gianina Cărbunariu) prezintă o păpușă-marionetă care își strigă nemulțumirile dintr-un tomberon, enumerând o mulțime de motive pentru a crea o revoltă, chiar și împotriva propriei persoane. Dog Luv, care are la bază textul scris de Saviana Stănescu, problematizează răsturnarea relațiilor de putere între lideri și discipoli și partea întunecată a firii umane, predispuse la violență și acte de revoltă extremă. 

Ciprian Mureșan (n. 1977) trăiește și lucrează la Cluj. Din 2005, este editor în cadrul redacției revistei IDEA artă + societate. În 2014 a fost profesor invitat la Hochschule für Bildende Künste Braunschweig. Cele mai recente expoziții personale includ: Obstacle Racing, Hochschule für Bildende Künste Braunschweig (2014), Stage and Twist (cu Anna Molska), Tate Modern, Londra (2012), Recycled Playground, expoziție itinerantă, FRAC Champagne-Ardenne, Reims (2011), Centre d'art contemporaine, Geneva (2012) și Contemporary Art Gallery, Vancouver (2013), n.b.k. - Neuer Berliner Kunstverein, Berlin (2010). Expoziții de grup (selecție): HOTSPOT CLUJ - New Romanian Art, ARKEN Museum of Modern Art (2013), Six Lines of Flight: Shifting Geographies in Contemporary Art, San Francisco Museum of Modern Art; Sounds Like Silence, Hartware MedienKunstVerein (HMKV), Dortmund; The Freedom of Sound. John Cage behind the Iron Curtain, Ludwig Museum, Budapesta (2012), Les Promesses du passé, Centre Pompidou, Musée National d´Art Moderne, Paris (2010); The Generational: Younger Than Jesus, New Museum, New York; Seducția intervalului, Pavilionul României, Bienala de la Veneția, ediția 53 (2009).

Salonul de proiecte invită joi, 13 noiembrie, ora 19.00, la prezentarea susținută de Ciprian Mureșan. Evenimentul face parte din seria de conferințe, screening-uri, prezentări, discuții, intitulată La seral și organizată de Salonul de proiecte, MNAC Anexa, în lunile octombrie și noiembrie 2014.

Salonul de proiecte este un program al Muzeului Național de Artă Contemporană (MNAC), inițiat de Magda Radu și Alexandra Croitoru. Acest program își propune realizarea unor expoziții, prezentări și dezbateri care se vor concentra predominant asupra artei contemporane din România, punând producțiile tinerilor artiști într-un context generațional, local și internațional, mai larg.
Echipa: Magda Radu, Alexandra Croitoru, Ștefan Sava și Dana Andrei

Salonul de proiecte, MNAC Anexa, etaj 2, Calea Moșilor 62-68, București, Romania

www.salonuldeproiecte.ro
https://www.facebook.com/SdeProiecte

- comunicat -

marți, 4 noiembrie 2014

Brain Sneezing Contest, PRERAG, Slovakia


PRERAG , ESET Foundation , Fresh solutions, s.r.o.
Brain Sneezing  - from kalokagathia to hypochondria and back

Topic 2014 : CORRUPTION 

Competition terms :
  1. Each author can send maximum 5 original works.
  2. The competition is open to everybody and is not restricted in terms of artistic design methods.
  3. The format of works should not exceed the A4 dimension.
  4. The competition is non-anonymous.
  5. The works can be sent either online, by filling the electronic application form, or via regular mail, with each work signed on the reverse with the author´s name and their address.
  6. The rewarded works will become the property of the organiser.
Deadline : 30th November 2014

The exhibition of the works and the announcement of the results will take place in December 2014 in Prešov. The most successful authors will be awarded by the international jury as follows:
1st prize 500.00 EUR
2nd prize 300.00 EUR
3rd prize 200.00 EUR
The competition Jury reserves the right to grant other special prizes or not to grant some of the prizes.

The organisers will accept all the works that will be delivered online at the web address:
or the works that will be sent by regular mail to the address:
PRERAG, združenie, Mgr. Peter Rázus, Dubová 5, 08001 PREŠOV, Slovakia
Please, sign the envelope with the motto:Brainsneezing

The organisers reserve the right to publish selected works in promotional materials and to re-install the exhibition. The catalogue will be sent to each competitor whose works will be published in the catalogue.
The authors agree that their works become the property of the organisers at no charge, that copies of their works might be made and used in re-installing the exhibition in other venues and that their works might be published free of charge in order to promote the exhibition.