Festivalul „Salt & Pepper” ediția I - IUBIREA: Oleksiy KUSTOVSKY (KUSTO), Ucraina

 

 

Festivalul „Salt & Pepper”

ediția I - IUBIREA

 

Grafică satirică

 

Oleksiy KUSTOVSKY (KUSTO), Ucraina

Festivalul „Salt & Pepper” ediția I - IUBIREA: Darko DRLJEVIC - Muntenegru

 

Festivalul „Salt & Pepper”

ediția I - IUBIREA

 

Grafică satirică

 

Darko DRLJEVIC - Muntenegru

Festivalul „Salt & Pepper” ediția I - IUBIREA: Marcin BONDAROWICZ, Polonia

 

 

Festivalul „Salt & Pepper”

ediția I - IUBIREA

 

Grafică satirică

 

Marcin BONDAROWICZ, Polonia

 

 

Festivalul „Salt & Pepper” ediția I - IUBIREA: Mihaela CRĂCIUN, România

 

Festivalul „Salt & Pepper”

ediția I - IUBIREA

 

Artă

 

Mihaela CRĂCIUN, România

 

 

 Arta – limbajul iubirii și al sufletului

Arta este pentru mine cea mai profundă expresie a iubirii. Este iubirea pentru viață, pentru oameni, pentru frumusețea ascunsă în imperfecțiunile existenței. Prin fiecare lucrare pe care o creez, caut să aduc la lumină ceea ce este nevăzut, dar simțit – o iubire care vindecă, inspiră și conectează.

Pictura este o chemare și o formă de rugăciune. Fiecare culoare pe care o aleg, fiecare simbol pe care îl aștern pe pânză, este o mărturie a iubirii care mă înconjoară și mă motivează. Este dorința de a da sens haosului, de a capta emoțiile crude și de a le transforma în ceva care atinge sufletul celuilalt. În artă, iubirea devine un limbaj universal – o punte între inimi, o taină împărtășită fără cuvinte.

Când pictez, simt că sunt doar un instrument al unei forțe mai mari, al iubirii divine care mi-a fost dăruită pentru a o împărtăși. Această iubire mă face să văd frumusețea în cele mai simple lucruri: în jocul umbrelor, în imperfecțiunea unui simbol, în tăcerea unei linii. Totul devine un cântec de mulțumire, un dar oferit lumii.

Arta abstractă, plină de simboluri, îmi permite să explorez cele mai profunde dimensiuni ale iubirii. Nu doar iubirea romantică, ci iubirea ca energie a vieții – iubirea care ne leagă de natură, de Dumnezeu, de umanitate. Fiecare lucrare devine o oglindă în care privitorul își poate găsi propriile emoții, propriile răspunsuri.

Arta – chemare divină și expresie a sufletului.

Arta nu este doar ceea ce fac, ci ceea ce sunt. Este chemarea care îmi răsună în interior, ca un ecou al sufletului meu către lume. Prin fiecare tușă, fiecare simbol și fiecare culoare, încerc să dezvălui ceea ce nu poate fi spus în cuvinte – emoții care ating profunzimea ființei, fragmente dintr-o poveste universală care ne conectează pe toți.

Pasiunea pentru artă este o binecuvântare, dar și o responsabilitate. Este dorința constantă de a explora nevăzutul și de a traduce în formă ceea ce simțim cu inima, dar nu putem defini. De multe ori mă întreb de unde vine această iubire profundă pentru abstract, pentru simboluri care par să vorbească unei alte părți din noi, una care transcende raționalul. Poate că răspunsul se află în natura umană – acea nevoie ancestrală de a înțelege, de a ne conecta și de a căuta sensuri mai mari decât noi.

Simt că arta mea este ghidată de ceva mai presus de mine. În momentele de creație, parcă devin un martor, iar mâinile mele lucrează dintr-o inspirație divină. Este o experiență care îmi aduce pace și un sentiment de comuniune cu tot ceea ce există. Fiecare simbol, fiecare linie este o punte între mine și cei care privesc, o invitație la introspecție, la redescoperirea frumuseții ascunse în lume și în noi.

Pentru mine, arta nu este doar despre frumusețe, ci despre adevăr. Adevărul stă în imperfecțiune, în emoție, în viața așa cum este ea – vibrantă, fragilă, intensă. Fiecare lucrare este un dar de la sufletul meu către al vostru ceilalți, o încercare de a capta momentele efemere ale existenței și de a le transforma în eternitate.Arta este iubire, introspecție și dar. Este felul meu de a trăi, de a simți și de a mulțumi pentru darurile vieții.

Mihaela CRĂCIUN, artist plastic

Festivalul „Salt & Pepper” ediția I - IUBIREA: Ioan BRATILOVEANU, România

 

Festivalul „Salt & Pepper”

ediția I - IUBIREA

 

Artă și Jurnalism 

 

 

"Maica Domnului cu pruncul", 2024,

tempera cu ou pe lemn, poleială cu bol,

37 cm x 47 cm

 

CUGETĂRI DESPRE FRUMOS ȘI PERCEPȚIE

„Frumosul va salva lumea” spunea Dostoievski.. mai exact, cum și de ce?

Consider că Dumnezeu se manifestă în mod subtil în creație prin intermediul Frumosului. Un om insensibil, care nu poate fi emoționat de frumusețea naturii, a artei, muzicii, picturii, arhitecturii, sculpturii, literaturii, poeziei etc, este doar la un nivel redus de dezvoltare a ființei sale și foarte departe de Divinitate… și poate fi, adesori, o persoană lipsită de scrupule. De fapt, acesta ar fi și un bun test pentru a cunoaște pe cineva. E simplu: pentru a percepe Frumosul e necesară o deschidere a sensibilității iar în cazul legăturii cu Divinitatea această deschidere trebuie sa fie cu mult mai mare..!

Nu întâmplător, culegerea de scrieri ortodoxe este numită Filocalia - care înseamnă în limba greacă „iubirea de frumusețe divină”. 

În sensul lor cel mai înalt, Frumosul, Libertatea, Fericirea și Iubirea sunt de fapt sinonime! Acolo unde este Liberatate nemărginită, este prezentă și Fericire pură, Iubire și Frumusețe dincolo de cuvinte...

În ultima instanță, evoluția noastră este despre dezvoltarea și (re)educarea percepției, acesta fiind un proces continuu, presupunând mult efort personal și conștient pe o perioadă mai îndelungată. Nu întâmplător folosim, adesea, expresia: după mai mult timp văd situația aceea cu alți ochi. Un alt exemplu: atunci când mai multe persoane vizionează același film, fiecare îl va povesti și „filtra” diferit, în conformitate cu propria lui percepție.

Deschiderea treptată a sufletului spre Frumos duce astfel spre o rafinare a percepției, în paralel cu dezvoltarea sensibilității și ridicarea nivelului de conștiință.

Despre percepție, arta de a vedea, vorbește și A.S. Exupery în Micul Prinț: „E foarte simplu: nu poți vedea bine decât cu inima, esențialul este invizibil pentru ochi.” Și aceasta din cauză că percepția interioară e în strânsă legătură cu dezvoltarea sensibilității noastre, care ține de inim și nu de intelect!

În Ortodoxie, sărbătoarea Schimbării la față este foarte însemnată. Lumina lui Dumnezeu, care permisese mai întâi Apostolilor să îl „vadă” pe Hristos, îi ridică la o stare superioară viziunii şi cunoştinţei omeneşti când ea străluci mai puternic. Troparul acestei Sărbători subliniaza că apostolii „au văzut slava Ta pe cât li se putea!”

Este relevant, în acest context, și ceea ce zicea Iisus: „Ochi au și nu văd, urechi au și nu aud!”.

„Luminătorul trupului este ochiul. Deci dacă ochiul tău e curat, tot trupul tău va fi luminat; dar dacă ochiul tău e rău, tot trupul tău va fi întunecat. Deci, dacă lumina care e in tine este întuneric, dar întunericul cu cât mai mult?” (Matei 6, 22-23) - iată o referire clară la percepție și curățenia vederii interioare.

Evident, sunt mai multe nivele de percepție / înțelegere dar acest lucru este valabil în orice domeniu de activitate.

Ioan BRATILOVEANU
Licență în Istorie – Filosofie, U.S.V. din Suceava
Master în Istorie - Protejarea, valorificarea și conservarea Patrimoniului
Pictor bisericesc

Gabriel RUSU, România: "Protecting cultural heritage"

 

 

Gabriel RUSU, România, "Protecting cultural heritage", 2024, 29,7 cm / 42 cm, culori de apa, Medalia de Aur la  „The 9th Centre of Heaven and Earth” Cultural Heritage International Cartoon Competition - Weixin, China

Festivalul „Salt & Pepper”, ediția I - IUBIREA

 

 

Festivalul „Salt & Pepper”

ediția I - IUBIREA

1 februarie – 31 martie 2025

COMUNICAT

Revista „Salt & Pepper” organizează Festivalul „Salt & Pepper”, care omagiază în acest an IUBIREA.

Iubirea este cel mai nobil sentiment de afecțiune și admirație pe care oamenii îl pot manifesta față de semenii lor, de alte ființe sau față de ceva. Se spune că ne iubim soțul, soția, copilul, aproapele, țara, cultura, iubim animalele, plantele, ceea ce facem, ceea ce simțim și ceea ce înțelegem și... ne iubim pe noi înșine. Iubirea rupe bariere lingvistice, sociale, de vârstă și culturale, apropie semenii unii de alții, adesea înfrânge alte sentimente și fapte neconforme bunului simț, moralei și eticii și poate depăși timpul și spațiul.
Iubirea este un dans al energiilor, între simțire și manifestare, propriu fiecăruia.
Ea reprezintă o sublimare a esenței umane care, la nivelul societății, necesită introspecție și asumare și, din punct de vedere al creatorului de frumos, exprimarea prin fapte de cultură care să emuleze o spiritualitate înaltă însoțită de o adâncă bucurie.
Iubirea, înainte de toate, trebuie să aducă bucurie pentru om și spațiul în care trăiește, chiar dacă ea este alta pentru fiecare în parte, manifestându-se diferit prin sensuri, simboluri și acțiuni diferite în societăți și culturi diferite.
Sunt așteptate lucrări plastice (pictură, grafică, sculptură, colaj, caricatură/grafică satirică etc.), literare (poezie, proză, eseu) și jurnalistice care abordează tema „IUBIREA” sub oricare dintre aspectele și efectele sale, trimise, individual, de către autorii înșiși.
Va avea loc o expoziție on-line a lucrărilor de artă în paginile virtuale ale revistei „Salt & Pepper”și o serie de articole text se vor derula prin postări în timpul celor două luni.
Evenimentul va fi semnalat și mediatizat prin social-media și pe pagina de Facebook.

Participanți
Sunt acceptați autori din România sau din străinătate, peste vârsta majoratului, care pot să dovedească o activitate semnificativă în domeniul în care participă.

Lucrări participante
Imaginile, de bună calitate, vor avea min. 300 dpi și intre 1000 kB și 1500 kB Se pot trimite până la 3 lucrări semnificative care vor fi însoțite de următoarele: un scurt CV profesional, prenumele, numele, profesia și titlurile profesionale, denumirea lucrării, tehnica și dimensiunile reale ale acesteia.
Dacă lucrările imagistice vor avea atașat și un statement (sau comentariu asupra temei) vor beneficia de o postare individuală, altfel vor fi grupate pe domenii de activitate în postări comune.
Nu sunt acceptate lucrări care lezează în vreun fel persoane, entități publice sau private.
Fișierele imagistice, în format jpg sau jpeg vor avea denumirea: prenume nume, țara, denumirea lucrării, tehnica, dimensiunea.
Lucrările literare sau jurnalistice vor fi publicare individual. Se acceptă texte între 1și 3 pagini.
Font Times New Roman, 12 dpi, la un rând.
Fișierele text, în format Word sau LibreOffice, vor avea denumirea: prenume nume, țara, denumirea articolului.
O poză a participantului (300dpi și max.1000kb) este necesară dar nu obligatorie.
Lucrările se transmit pe: salt.pepper.m@gmail.com, semnalând în titlu numele participantului

Termen
lucrările se primesc în intervalul 15 ianuarie - 15 martie 2025

Alte precizări
Limbile de participare sunt limba română și limba engleză.
În cazul publicării lucrărilor, autorii își asumă, în mod exclusiv, fără drept de apel, responsabilitatea asupra tuturor informațiilor transmise (text și imagine) și toate consecințele publicării participărilor, faptul că ideile și imaginile sunt originale și sunt proprietatea lor exclusivă.
Revistele și persoanele care le reprezintă nu pot fi făcute responsabile pentru conținutul participărilor sau pentru încălcarea drepturilor de publicare.
Nu se percepe taxă pentru participare.
Participările vor beneficia de publicarea în spațiul revistelor „Salt & Pepper” și/sau „Arte și Societate”, fără niciun fel de compensație.
Selecția lucrărilor și modul de prezentare nu vor putea fi contestate.
Nerespectarea oricăreia dintre cerințele de mai sus duce la nepublicarea participării, fără ca autorul să fie anunțat asupra cestui lucru.
Prin aplicare la eveniment, autorii acceptă publicarea participărilor lor în revistele de mai sus și în social-media și, implicit, își asumă toate regulile stipulate în prezentul document.

 

Vă așteptăm cu multă IUBIRE în suflet,

Irina IOSIP
redactor șef
„Salt & Pepper”
https://saltandpepperm.blogspot.com/
„ARTE și SOCIETATE”
https://artesisocietate.weebly.com/

CONSTITUȚIA ROMÂNIEI (7)

 

CONSTITUȚIA ROMÂNIEI (7)

CAPITOLUL IV
 

Avocatul Poporului

 

ARTICOLUL 58

Numirea şi rolul
(1) Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice. Adjuncţii Avocatului Poporului sunt specializaţi pe domenii de activitate.
(2) Avocatul Poporului şi adjuncţii săi nu pot îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(3) Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului se stabilesc prin lege organică. 

 

ARTICOLUL 59

Exercitarea atribuţiilor
(1) Avocatul Poporului îşi exercită atribuţiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate în drepturile şi în libertăţile lor, în limitele stabilite de lege.

(2) Autorităţile publice sunt obligate să asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar în exercitarea atribuţiilor sale.


ARTICOLUL 60

Raportul în faţa Parlamentului
Avocatul Poporului prezintă celor două Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele pot conţine recomandări privind legislaţia sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor. 

 

(extras din Camera Deputaților, https://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?id=339&idl=1&par1=2 

CONSTITUȚIA ROMÂNIEI (6)

 

CONSTITUȚIA ROMÂNIEI (6)

ARTICOLUL 45

Libertatea economică
Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate.

ARTICOLUL 46

Dreptul la moştenire
Dreptul la moştenire este garantat. 

ARTICOLUL 47

Nivelul de trai
(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.
(2) Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii.
...


ARTICOLUL 51

Dreptul de petiţionare
(1) Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor.
(2) Organizaţiile legal constituite au dreptul să adreseze petiţii exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă.
(3) Exercitarea dreptului de petiţionare este scutită de taxă.
(4) Autorităţile publice au obligaţia să răspundă la petiţii în termenele şi în condiţiile stabilite potrivit legii.

ARTICOLUL 52

Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.
(2) Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică.
(3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

ARTICOLUL 53

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi
(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.



CAPITOLUL III

 

Îndatoririle fundamentale
 

ARTICOLUL 54

Fidelitatea faţă de ţară
(1) Fidelitatea faţă de ţară este sacră.
(2) Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice, precum şi militarii, răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin şi, în acest scop, vor depune jurământul cerut de lege.
 

ARTICOLUL 55

Apărarea ţării
(1) Cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apere România.

(2) Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege organică.

(3) Cetăţenii pot fi încorporaţi de la vârsta de 20 de ani şi până la vârsta de 35 de ani, cu excepţia voluntarilor, în condiţiile legii organice.
 

ARTICOLUL 56

 

Contribuţii financiare
(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice. (2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale.

ARTICOLUL 57

Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor
Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi.

 

(extras din Camera Deputaților, https://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?id=339&idl=1&par1=2

Liviu STĂNILĂ, România: "Card Snail"

 

Liviu STĂNILĂ, România, "Card Snail", tuș și culori de apă

CONSTITUȚIA ROMÂNIEI (5)

CONSTITUȚIA ROMÂNIEI (5)

CAPITOLUL II

 
Drepturile şi libertăţile fundamentale
(1) Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate.
(2) Nimeni nu poate fi supus torturii şi nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant.
(3) Pedeapsa cu moartea este interzisă
 

ARTICOLUL 23

Libertatea individuală
(1) Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile.
(2) Percheziţionarea, reţinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile şi cu procedura prevăzute de lege.
(3) Reţinerea nu poate depăşi 24 de ore.
(4) Arestarea preventivă se dispune de judecător şi numai în cursul procesului penal.
(5) În cursul urmăririi penale arestarea preventivă se poate dispune pentru cel mult 30 de zile şi se poate prelungi cu câte cel mult 30 de zile, fără ca durata totală să depăşească un termen rezonabil, şi nu mai mult de 180 de zile.
(6) În faza de judecată instanţa este obligată, în condiţiile legii, să verifice periodic, şi nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea şi temeinicia arestării preventive şi să dispună, de îndată, punerea în libertate a inculpatului, dacă temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau dacă instanţa constată că nu există temeiuri noi care să justifice menţinerea privării de libertate.
(7) Încheierile instanţei privind măsura arestării preventive sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege.
(8) Celui reţinut sau arestat i se aduc de îndată la cunoştinţă, în limba pe care o înţelege, motivele reţinerii sau ale arestării, iar învinuirea, în cel mai scurt termen; învinuirea se aduce la cunoştinţă numai în prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu.
(9) Punerea în libertate a celui reţinut sau arestat este obligatorie, dacă motivele acestor măsuri au dispărut, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.
(10) Persoana arestată preventiv are dreptul să ceară punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauţiune.
(11) Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoana este considerată nevinovată.
(12) Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii.
(13) Sancţiunea privativă de libertate nu poate fi decât de natură penală.

ARTICOLUL 24

Dreptul la apărare
(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu. 

 ARTICOLUL 25

Libera circulaţie
(1) Dreptul la liberă circulaţie, în ţară şi în străinătate, este garantat. Legea stabileşte condiţiile exercitării acestui drept.
(2) Fiecărui cetăţean îi este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a emigra, precum şi de a reveni în ţară.

ARTICOLUL 26

Viaţa intimă, familială şi privată
(1) Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată.
(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.

ARTICOLUL 27

Inviolabilitatea domiciliului
(1) Domiciliul şi reşedinţa sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori în reşedinţa unei persoane fără învoirea acesteia.
(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru următoarele situaţii:
a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătoreşti;
b) înlăturarea unei primejdii privind viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane;
c) apărarea securităţii naţionale sau a ordinii publice;
d) prevenirea răspândirii unei epidemii.
(3) Percheziţia se dispune de judecător şi se efectuează în condiţiile şi în formele prevăzute de lege.
(4) Percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise, în afară de cazul infracţiunilor flagrante.

ARTICOLUL 28

Secretul corespondenţei
Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.

ARTICOLUL 29

Libertatea conştiinţei
(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea conştiinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc.
(3) Cultele religioase sunt libere şi se organizează potrivit statutelor proprii, în condiţiile legii.
(4) În relaţiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de învrăjbire religioasă.
(5) Cultele religioase sunt autonome faţă de stat şi se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în azile şi în orfelinate.
(6) Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine.

ARTICOLUL 30

Libertatea de exprimare
(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.
(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face publică sursa finanţării.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
(8) Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.

ARTICOLUL 31

Dreptul la informaţie
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.
(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.
(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau securitatea naţională.
(4) Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio şi de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale şi politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii şi controlul parlamentar asupra activităţii lor se reglementează prin lege organică. 

ARTICOLUL 32

Dreptul la învăţătură
(1) Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare.

(2) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română. În condiţiile legii, învăţământul se poate desfăşura şi într-o limbă de circulaţie internaţională.
(3) Dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa limba lor maternă şi dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate; modalităţile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.
(4) Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordă burse sociale de studii copiilor şi tinerilor proveniţi din familii defavorizate şi celor instituţionalizaţi, în condiţiile legii.
(5) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în unităţi de stat, particulare şi confesionale, în condiţiile legii.
(6) Autonomia universitară este garantată.
(7) Statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege.

ARTICOLUL 33

Accesul la cultură
(1) Accesul la cultură este garantat, în condiţiile legii.
(2) Libertatea persoanei de a-şi dezvolta spiritualitatea şi de a accede la valorile culturii naţionale şi universale nu poate fi îngrădită.
(3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume. ...

...

ARTICOLUL 39

Libertatea întrunirilor
Mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de arme.

ARTICOLUL 40
Dreptul de asociere
(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere.
(2) Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.
(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.
(4) Asociaţiile cu caracter secret sunt interzise. ...
...

ARTICOLUL 44

Dreptul de proprietate privată
(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.
(4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii.
(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin justiţie.
(7) Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

(extras din Camera Deputaților, https://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?id=339&idl=1&par1=2

CONSTITUȚIA ROMÂNIEI (4)

 

 

CONSTITUȚIA ROMÂNIEI (4)

TITLUL II
Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale

CAPITOLUL I
Dispoziţii comune


ARTICOLUL 15

Universalitatea
(1) Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.
(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.

ARTICOLUL 16

Egalitatea în drepturi
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.
(4) În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale.

ARTICOLUL 17

Cetăţenii români în străinătate
Cetăţenii români se bucură în străinătate de protecţia statului român şi trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile, cu excepţia acelora ce nu sunt compatibile cu absenţa lor din ţară.

ARTICOLUL 18

Cetăţenii străini şi apatrizii
(1) Cetăţenii străini şi apatrizii care locuiesc în România se bucură de protecţia generală a persoanelor şi a averilor, garantată de Constituţie şi de alte legi
(2) Dreptul de azil se acordă şi se retrage în condiţiile legii, cu respectarea tratatelor şi a convenţiilor internaţionale la care România este parte.

ARTICOLUL 19

Extrădarea şi expulzarea
(1) Cetăţeanul român nu poate fi extrădat sau expulzat din România.
(2) Prin derogare de la prevederile alineatului (1) , cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza convenţiilor internaţionale la care România este parte, în condiţiile legii şi pe bază de reciprocitate.
(3) Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi extrădaţi numai în baza unei convenţii internaţionale sau în condiţii de reciprocitate.
(4) Expulzarea sau extrădarea se hotărăşte de justiţie.


ARTICOLUL 20

Tratatele internaţionale privind drepturile omului
(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.

ARTICOLUL 21

Accesul liber la justiţie
(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.
(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
(4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.


(extras din Camera Deputaților, https://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?id=339&idl=1&par1=2

 

Expoziții și vernisaje ianuarie-februarie 2025

 

 

 

Ana-Irina IORGA: "Zece universuri în reconstrucție"

ZECE UNIVERSURI ÎN RECONSTRUCȚIE

 

Expoziția „Oximoron” a Mădălinei Dorofte, de la Galeria „Monique Roussel” din Iași, așterne contradicții evidente, dar fără asperități, ba chiar șlefuite până la punctul în care lumina se odihnește, preț de o clipă, pe oricare dintre lucrările prezente.

Picturile și colajele expuse descriu o procesualitate interesantă, cea a existenței în permanentă devenire, care se structurează și se de-structurează mereu, se de-structurează și apoi se re-structurează, căutându-și, parcă, forma proprie, cu zvâcnete neapocaliptice și complicații nedefinitive. Este un fel de șantier ontologic în care nimic nu este gata. Încă.

Existența analizată aici de pictoriță nu este, însă, o existență absolut ciclică, așa cum ar fi fost, poate, de așteptat din prezentarea frământărilor fără adihnă ale materiei aflate în diferite momente ale mișcărilor ei.

 

Cu toate acestea, se observă totuși momente opuse ale acestor evoluții. Pe de o parte, sunt clipele de echilibru și seninătate, în nuanțe de roșu care nu frige și de galben care nu arde. Corpurile au volume stabile și existențe diurne. Pe de altă parte, sunt momentele de dezechilibru și de agitație, în care materia, în mod evident, se descompune, se destructurează. Formele se diluează, devin incerte și nocturne, curg - de parcă s-ar lichefia, se caută pe ele însele într-o nouă mișcare ale cărei urme seamănă cu o spirală. Abia spirala aceasta răspunde, oarecum, așteptării de a vedea, undeva, cumva, semnul unei ciclicități, fie ea și relativă.

Tot acest iureș distructiv se derulează între nuanțe de violet, care trec de la valorile fade, pline de griuri, ale tristeții la cele ascuțite ale disperării, și negru apăsat, indubitabil, categoric. Totuși, încă o dată, nu este o apocalipsă. Prezența unor însemnări, într-un colț întunecat al vârtejului cosmic, vorbește despre o rațiune aflată la capătul creionului, despre un logos ce nu va întârzia să restaureze ordinea în mijlocul dezordinii, armonia în mijlocul contradicțiilor, lumina în mijlocul întunericului. Să înțelegem că ciclicitatea se va încheia într-o serenă liniaritate?

În fiecare lucrare din cele prezente aici este vorba despre un alt univers, cu structuri proprii, complete sau nu, în curs de vindecare sau de patologizare, aflate sub imperiul luminii sau al lipsei sale.

Cel puțin zece universuri șoptesc sau strigă în gura mare în această expoziție care adună laolaltă elemente, idei, gânduri și cromatici opuse și care, prin natura lor, se înverșunează să se excludă reciproc, să se anuleze, să se desființeze - într-o oximoronică priveliște. Faptul de a le fi privit cu ochii minții, de a le fi simțit cu ochii sufletului și de a le fi transferat pe pânză cu și pentru ochii trupului, explică asumarea, de către curator, a „ochiului exoftalmic” ca simbol al acestei expoziții semnate Mădălina Dorofte.

 Prof. dr. Ana-Irina Iorga