Ana-Irina IORGA despre expoziția Valentinei PARASCHIV, ”Mesajele lumii noi”

 

 UN DISCURS ARTISTIC IDEALIST

Într-o ambianță alb-elegantă, expoziția Valentinei Paraschiv ”Mesajele lumii noi” ne propune reinterpretări semi-poantiliste, în cheie psiho-filosofică, a lumii ... noi. Lumea aceasta poate că este cea dintotdeauna, dar filtrată prin înțelesurile astro-fizicii și prin emoțiile neuroștiințelor. În cele din urmă rezultă un discurs artistic vizual idealist.

Văd o întâlnire a acestor direcții de cunoaștere și simțire în lucrările expoziției, o preocupare pentru  problematica percepției și a limbajului. Artista lucrează într-un filigran de puncte, linii și nuanțe cromatice care rezultă dintr-o descompunere a imaginii sau a obiectului sau a propriei energii modulate de apropierea de obiect sau de imagine. Mecanismul este complex și labirintic. Ceea ce vedem, în final, sunt segmente de realitate, fie ea obiectivă, fie subiectivă. Întregul rareori se bănuiește, sensul rareori se lasă descoperit.

În acest orizont al tuturor posibilităților neuronale și astronomice înțelegem cât de aproape se află micro-cosmosul de macro-cosmos, cât de asemănătoare sunt ele, și ne întrebăm unde este centrul lor comun. Și pictorița se întreabă și caută răspunsuri. Din ceea ce găsește ne oferă și nouă câteva frânturi.

Descoperim astfel ritmicități cosmice în tonuri albastre complementarizate cu auriuri senin temperate sau cu tușe negre tăioase, dar și micro dinamici ale sevei vitale lunecând prin frunze și arbori. Mișcate de adieri exterioare, frunzele par uneori pene și aripi aflate în zbor, în funcție de unghiul interior al privirii și înțelegerii noastre. Ne întâlnim cu vârtejuri de materie călătorind prin spațiu, cu materie care se odihnește în structuri de piatră îndulcite în tonuri de răsărit de lună, cu spirale luminoase care încolțesc apusurile. Materia este un personaj principal al expoziției alături de perceperea ei, sub semnul primatului celei din urmă. Asumarea legăturii indisolubile dintre ele reprezintă o adevărată declarație de idealism subiectiv, în linia solipsismului lui George Berkeley.

Privitorul este cel care, în ultimă instanță, dă sens segmentelor pe care artista ne lasă să le vedem, integrându-le într-un întreg al său, construit subiectiv și aflat la o distanță nicicând deslușită față de întregul originar al Valentinei Paraschiv.

Prof. dr. Ana-Irina Iorga

Victor Eugen Mihai - VEM, Ceci n’est pas un Magritte

 

 

Ceci n’est pas un Magritte

VICTOR EUGEN MIHAI -VEM

14 septembrie - 1 octombrie

Curator: Ioan Viorel Cojan

Asociația „Gil Ioniță”, în parteneriat cu Secția de Artă a Complexului Muzeal „Iulian Anonescu”, organizează, în perioada 14 septembrie - 1 octombrie, prima expoziție de fotografie a artistului caricaturist băcăuan Victor Eugen Mihai - VEM, care încununează activitatea sa de o viață, și mai mult, îl aduce în prim-planul interesului național cu un eveniment de excepție.

COMUNICAT

Unică în țară, expoziția reprezintă o reinterpretare, într-o manieră parodică, a unora dintre cele mai importante lucrări ale celebrului pictor suprarealist René Magritte.
Denumit „Ceci n’est pas un Magritte” („Acesta nu este un Magritte”), proiectul fotografic recontextualizează operele celebrului pictor belgian pentru a expune, într-o manieră inedită, viciile societății și ale umanului în general. VEM își propune astfel să tragă un semnal de alarmă cu privire la aceste aspecte și să invite privitorul la introspecție. „În acest sens, aşa cum Constantin Brâncuşi (conform lui Minulescu) îşi dădu seama că un «om» cioplit în piatră nu poate fi decât o piatră cu chip de om, aşa VEM ilustrează şi evocă ceea ce se petrece la nivelul individului sub stratul superficial al dermei.” (Maria Bilașevschi - critic de artă).
Fotografiile ce urmează a fi expuse se bucură deja de succes pe plan internațional, fiind premiate în cadrul unor competiții de profil din Suedia, Cipru și România.
Pe parcursul proiectului, VEM și artistul fotograf Ioan Viorel Cojan, curatorul expoziției, vor organiza sesiuni de lucru cu elevi din Bacău, în cadrul cărora vor discuta mai multe despre fotografia performativă suprarealistă.
Expoziția face parte din proiectul Suprarealism fotografic băcăuan, cofinanțat de Consiliul Județean Bacău prin Programul finanțărilor nerambursabile din bugetul propriu pentru anul 2023 conform Legii nr. 350/2005.
Vernisajul are loc în data de 14 septembrie, ora 16.00, la Galeria de Artă „Alfa” ale Muzeului de Artă din cadrul Complexulului Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău, strada Mărășești, nr. 12.

***

Victor Eugen Mihai - VEM este membru al Federației Organizațiilor Caricaturiștilor (FECO) și membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), având o experiență de peste 30 de ani în caricatură și jurnalism.
Lucrările i-au fost expuse în peste 50 de țări, în special la saloane-concurs de caricatură. De-a lungul carierei sale, a fost recompensat cu 43 de premii internaționale și 17 naționale la concursurile de caricatură / grafică satirică.
Mihai este autorul albumelor de caricatură „Opriți Pământul, vreau să cobor!” (1995), „VEM MANIA” (1997) şi „VEM” (2016).

INTANGIBILUL UMAN ȘI METAMORFOZELE SALE: Sorin Dumitrescu Mihăești, cu expoziția "Glissando"

 

"GLISSANDO"

 

SORIN DUMITRESCU MIHĂEȘTI

 

14 -30 Septembrie, 2023

la Galeriile de Artă „Constantin Brâncuși ” din Târgu Jiu
Cuvânt de deschidere: Conf.univ.dr. Vasile Fuiorea
Curator: Mariana Frătița

 

Regăsim în opera picturală a artistului Sorin Dumitrescu Mihăești, intangibilul, inefabilul și acele metamorfoze ale psihicului și chipului uman, surprinse de artist, mental și vizual, într-o fracțiune de secundă. Precum un fin psiholog, Mihăești poate percepe o succesiune rapidă de sentimente și trăiri ale subiectului său și, cu o tușă proaspăt adăugată în câmpul pictural, poate schimba imediat și complet informația transmisă anterior.

 

Mihăești redă, într-o lume a instabilității în care trăiește omul contemporan occidental, schimbarea chiar în momentul producerii ei, glisarea rapidă între stări, gânduri, sentimente și atitudini, impusă de stimulii externi tot mai pregnanți, mai mulți și mai rapizi: acea clipă de unicitate umană, în care unele stări se nasc, altele mor sau chiar sălășuiesc acolo simultan, în profundul subiectiv, cu o posibilă permanență.

Noua expoziție, "Glissando" se anunță a fi surprinzătoare, fiecare lucrare de tip portret, chiar dacă modelele sunt cât se poate de recognoscibile, putând fi o oglindă a fiecăruia dintre noi, a ceea ce am fost, suntem sau vom fi la un moment dat, preț de o fracțiune de secundă sau, cine știe, a ceea ce suntem cu adevărat în interiorul nostru: un amestec nedefinit de "noi cei vechi" cu "noi cei noi" dar și cu ceilalți.

 

Denumirea expoziției, "Glissando", ne face să ne gândim la termenul cu același nume din muzică, care definește o trecere continuă și treptată de la un sunet la altul (sau o alunecare de la un sunet la altul, o trecere rapidă, la instrumentele cu coarde sau la pian, de la un sunet la altul prin alunecarea unui deget, respectiv a unghiei degetului arătător, peste toate sunetele intermediare). În pictură termenul ar putea defini nu numai un procedeu vizual de sugerare a mișcării continue dar și un întreg șir de metamorfoze în derulare, din domeniul viului sau neviului, formelor și culorilor, concretului sau abstractului.

 

Deoarece nu este o expoziție dedicată exclusiv portretului, privim cu interes către noi dezvăluiri din alte tematici ale artistului, procesate în aceeași manieră menționată mai sus. Și totuși, pour la bonne bouche, prezentăm, în avanpremieră, câteva lucrări ce fac parte din expoziția ce va fi vernisată pe 14 septembrie a.c. ora 17.00, la Galeriile de Artă "Constantin Brâncuși "din Târgu Jiu, (strada Traian nr. 27, parter. 

Irina IOSIP