TAINA APELOR
Sub semnul principiului lui Thales și în respirații cromatice ce amintesc de lacurile și nuferii lui Monet, lucrările Laviniei Antonia Coșovliu revarsă tot felul de ape: repezi, calme, gânditoare, imense, care sunt, de fiecare dată, consonante cu primordialitatea și sacralitatea începutului lumii. Cel ce se poartă desupra apelor rămâne identic cu sine, nevăzut, dar prezent.
Orizonturile de albastru se desfășoară în ipostaze marine robust-pontice sau delicat-curgătoare, mereu adânci, mereu în mișcarea unei vrăji nedeslușite. Fascinația pe care o exercită apa asupra tuturor oamenilor răzbate ca o undă mai apăsată, ca o nuanță mai luminoasă, ca o mișcare din adânc abia întrezărită la suprafață.
Artista, zămislită se pare din apa Dunării pe malul căreia trăiește, se recunoaște în orice element acvatic pe care se grăbește să ni-l arate, ca un autoportret ocultat, în linii puține și culori devoratoare, ce înghit spațiul limitat al pânzei, pecetluindu-i însă mereu taina. Taina apei.
Fabuloasă personalitate danubiană, cu înaintări fluviale, calme și adânci, Lavinia Antonia Coșovliu își elaborează compozițiile în jurul unui punct ontologic, întotdeauna acvatic. Fie că este vorba despre apă în diversele ei ipostaze, de la cele dunărene la cele pontice, fie că este vorba de mișcări ondulatorii sau de orizontul nuanțelor de albastru ce aglutinează tot ce există, într-un excepțional tandem cu orizontul notelor de alb al munților de calcar ai Balcicului, universul artistei din Galați se sprijină pe un asemenea element ontologic.
Bestiarul marin este prezent atât în mod ostentativ, deși neagresiv, cu pescăruși temperamentali sau pești resemnați, cât și în mod subtil, sub valurile opace, pe lângă ambarcațiunile și porturile atemporale, aproape de mal sau în larg.
Desenul este uneori precipitat, vrând să prindă mișcarea în vibrația ei efemeră, alteori aproape leneș, cu linii ce se întind înafara timpului. Uleiul, acuarela, creionul, cărbunele sunt toate prezente pentru a exprima sensibilitatea de moment a artistei sau pentru a revela natura etern-ascunsă a obiectului.
Alături de pictură și grafică, artista cochetează, frumos și onest, cu arta fotografică și video, în demersul său de analiză a acelor ape despre care Heraclit din Efes a spus că se află într-o veșnică devenire.
Arta Laviniei Antonia Coșovliu se amplifică în profunzimea reflecției și în limbajul estetic păstrând însă, ca o semnătură secretă, aceeași paradigmă acvatică, decelabilă în preocuparea pentru efemeritatea și ondularitatea mișcării sau a liniei sau a culorii, pentru stabilitatea corelată cu devenirea și pentru liniaritatea suprafaței care indică adâncimi în volume conglomerate. O artă care înflorește mereu în jurul tainei apelor interioare.
Critic de artă, Prof. dr. Ana-Irina Iorga
Postări
