Avangarda revizitată. Ediția a IV-a: AVANGARDA DIN ROMÂNIA, Avangarda Europeană în Arhiva Națională de Filme a României

Ediția a IV-a: AVANGARDA DIN ROMÂNIA
Sesiunea a IX-a:
a) M.H. Maxy
b) Geo Bogza & Aurel Baranga
c) Dida Solomon-Callimachi

Marți, 25 noiembrie și Vineri, 28 noiembrie, ora 18.00 – Cinemateca Eforie (Str. Eforie 2, București) – Sala „Jean Georgescu”

Artiști: M.H. Maxy, Geo Bogza, Aurel Baranga, Dida Solomon-Callimachi

Curator: Igor Mocanu - art critic
 
Organizator: Cinemateca Eforie – Arhiva Națională de Filme a României
Ca și până acum, am prefațat seria jurnalelor de actualități având în centrul lor două figuri importante ale avangardei din România – Geo Bogza și Aurel Baranga – cu un alt documentar inedit, aflată încă în lucru, de data aceasta despre un fondator al constructivismului și ulterior integralismului din România – M.H. Maxy. Experiența lui Maxy cu cinematografia este și mai săracă. Un oarecare „M. Maxy” apare ca scenarist al filmului Survivre (1923), regizat de Édouard Chimot, însă e puțin probabil ca acesta să fie brăileanul Max Herman, devenit ulterior Max Hermann Maxy sau, cum e în genere cunoscut, M.H. Maxy, expozant la Der Sturm și Bauhaus. Documentar interesant întrucât, în primul rând, autorul acestuia este nepotul artistului avangardist, care pleacă din SUA în Europa, la Desau, pe urmele unchiului său, pentru a documenta o retrospectivă din 2007 a pictorului și decoratorului constructivist, trasând pe parcurs liniile din ce în ce mai distincte ale poveștii personale, împletită cu cea a pictorului și decoratorului român. Jurnalele de actualități prefațează, la rândul lor, o peliculă aparte, destul de puțin discutată la noi – Trenul fantomă – un film polițist din 1933, regizat de Jean Mihail, însă care a beneficiat de participarea extraordinară pentru noi a actriței și autoarei avangardiste Dida Solomon-Callimachi, fondatoare, alături de soțul ei, Scarlat Callimachi, a revistei de artă constructivistă Punct, în care aceasta semna poeme avangardiste alături de Ion Vinea, Ilarie Voronca, Mihail Cosma ș.a.

M.H. MAXY
SEARCHING FOR MAXY
SUA, 2013, Documentar, 33 min
R. Lee Dragu
M: Matthias Weber
Producător: Lee Dragu

GEO BOGZA
DREPTURILE MINORITĂȚILOR NAȚIONALE ÎN RPR
România, 1952, reportaj
Cu: Marcel Breslașu, Geo Bogza, Costache Antoniu, Maria Banuș
Producător: Actualitatea în imagini nr. 39 / 1952
Ediție specială cu subiect unic: Noul proiect de Constituție. – Despre drepturile minorităților naționale în RPR. La Casa Scriitorilor se dezbate proiectul de Constituție. Imagini cu Marcel Breslașu, Geo Bogza, Costache Antoniu, Maria Banuș.

ÎMPOTRIVA ARMELOR NUCLEARE
România, 1957, reportaj
Cu: Horia Hulubei, Vasile Mârza, Geo Bogza, Ștefan Ciorvași, Alexandru Ionescu, Sanda Rangheț, Matei Socor
Producător: Actualitatea în imagini nr. 23 / 1957, subiect a.
Ce vor popoarele. – Imagini de arhivă cu explozii atomice și mitinguri pentru pace în U.R.S.S., Germania și Japonia. La București are loc o întrunire a oamenilor de știință împotriva armelor nucleare. Vorbește Horia Hulubei. O delegație română formată din Vasile Mârza, Geo Bogza, Ștefan Ciorvași, Alexandru Ionescu, Sanda Rangheț și Matei Socor este filmată plecând de pe aeroportul Băneasa la Sesiunea Comitetului Mondial pentru apărarea păcii ce se desfășoară la Colombo, Ceylon.

PENTRU INTERZICEREA ARMELOR ATOMICE
România, 1957, reportaj
Cu: Horia Hulubei, Vasile Mârza, Geo Bogza, Ștefan Ciorvași, Alexandru Ionescu, Sanda Rangheț, Matei Socor
Producător: Actualitatea în imagini nr. 26 / 1957, subiect a.
Pentru interzicerea armelor atomice. – Pe aeroportul Băneasa este filmată sosirea delegației române de la Sesiunea Comitetului Mondial pentru apărarea păcii desfășurată la Colombo, Ceylon.

DECORĂRI LA M.A.N.
România, 1958, reportaj
Cu: Geo Bogza, Cicerone Theodorescu, Ion Gheorghe Maurer
Producător: Actualitatea în imagini nr. 7 / 1958, subiect a.
Decorări la M.A.N. – La M.A.N. s-a desfășurat ceremonia de decorare a unor oameni de cultură. Scriitorului Geo Bogza i s-a decernat „Steaua R.P.R.” clasa a II-a, iar lui Cicerone Theodorescu „Ordinul muncii” clasa I. Discursul lui Ion Gheorghe Maurer și răspunsul lui Geo Bogza.

PLENARA CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU APĂRAREA PĂCII DIN ROMÂNIA
România, 1958, reportaj
Cu: Geo Bogza, Horia Hulubei, Mihai Ralea
Producător: Actualitatea în imagini nr. 15 / 1958, subiect b.
Evenimentele săptămânii. – Plenara Consiliului Național pentru Apărarea Păcii din România. Vorbesc Geo Bogza, Horia Hulubei, Mihai Ralea. Este aprobat un plan de acțiune pentru pregătirea conferinței naționale a acestui consiliu. Este adoptată și o moțiune prin care se salută hotărârea Sovietului Suprem al P.C.U.S. de încetare unilaterală a experimentelor cu arme nucleare.

SCRIITORUL REVOLUȚIONAR ALEXANDRU SAHIA
România, 1958, reportaj
Cu: George Macovescu, Geo Bogza, Eugen Jebeleanu, Mihnea Gheorghiu
Producător: Actualitatea în imagini nr. 42 / 1958, subiect c.
Evocări. – Aniversarea a 50 de ani de la nașterea scriitorului revoluționar Alexandru Sahia. Revistele sale: „Veac nou”, „Bluze albastre”. Literatura avangardistă și militantă: „Revoltă în port”, „U.R.S.S. azi”, „Șomaj fără rasă”. Fotografii, inclusiv de pe patul de suferință, manuscrise. Discursuri George Macovescu, Geo Bogza. Eugen Jebeleanu recită poemul propriu „În satul lui Sahia”. Mihnea Gheorghiu citește din nuvela lui Sahia, „Uzina vie”.

ȘEDINȚA PLENARĂ A COMITETULUI NAȚIONAL PENTRU APĂRAREA PĂCII ÎN R.P.R.
România, 1960, reportaj
Cu: Geo Bogza, Ion Sas, Sandu Aranghez
Producător: Actualitatea în imagini nr. 10 / 1960, subiect b.
Reportajele săptămânii. – La 1 martie, a avut loc ședința plenară a comitetului național pentru apărarea păcii în R.P.R. Printre tovarășii care și-au expus opiniile se numără Geo Bogza, Ion Sas și Sandu Aranghez.

CONGRESUL MONDIAL PENTRU DEZARMARE ȘI PACE
România, 1962, reportaj
Cu: Geo Bogza, Mihail Ralea, Horia Hulubei, Maria Groza
Producător: Actualitatea în imagini 30 / 1962, subiect b.
Evenimentele săptămânii. – La congresul mondial pentru dezarmare și pace, Geo Bogza prezintă darea de seamă. Printre participanți mai apar Mihail Ralea, Horia Hulubei, Maria Groza.

ALEGERILE LEGISLATIVE ȘI LOCALE DIN 7 MARTIE
România, 1965, reportaj
Cu: Geo Bogza
Producător: Actualitatea în imagini nr. 3 / 1965, subiect d.
Agenda electorală. – Desemnarea delegaților Frontului Democrației Populare pentru alegerile legislative și locale din 7 martie. Geo Bogza este desemnat candidat MAN. La alegerile comunale e desemnată o femeie.

AUREL BARANGA
„MIELUL TURBAT”
România, 1954, reportaj
Cu: Grigore Vasiliu Birlic, Sică Alexandrescu, Alfred Alessandrescu
Producător: Actualitatea în imagini nr. 2 / 1954, subiect c.
Radiodifuziunea română. – Aspecte din diferite studiouri ale Radiodifuziunii române. Se înregistrează piesa „Mielul turbat”, cu Grigore Vasiliu Birlic. Sică Alexandrescu urmărește înregistrarea. Orchestra simfonică și Corul radio dirijate de Alfred Alessandrescu înregistrează sincron Simfonia a IX-a de Beethoven.

CRONICĂ TEATRALĂ
România, 1954, reportaj
Cu: Aurel Baranga, Ileana Predescu, Jules Cazaban, Flori Gheorghiu, Adela Voinescu, Lucia Sturza Bulandra, Sică Alexandrescu, Fory Eterle
Producător: Actualitatea în imagini nr. 44 / 1954, subiect e.
Cronică teatrală; Aurel Baranga la masa de lucru scriind o piesă de teatru; ședință la teatrul Municipal din București la care participă Ileana Predescu, Jules Cazaban, Flori Gheorghiu, Adela Voinescu, Lucia Sturza Bulandra în vederea punerii în scenă a piesei; montarea decorurilor, realizarea costumelor și o repetiție a piesei condusă de Sică Alexandrescu la care participă Fory Eterle și Ileana Predescu.

ÎNTÂLNIRE CULTURALĂ LA ATHENEE PALACE
România, 1955, reportaj
Cu: Marcel Breslașu, Aurel Baranga, Pierre Georges, Alberto Brussone, Paul Hogarth, Imre Komor, Jack Raymond, Robert Merle
Producător: Actualitatea în imagini nr. 42 / 1955, subiect c.
Întâlnire culturală la Athenee Palace. – La hotelul Athenee Palace are loc o întâlnire culturală la care participă Marcel Breslașu, Aurel Baranga, Pierre Georges, pictorul Alberto Brussone (Argentina), Paul Hogarth (Anglia), ziariștii Imre Komor (Ungaria), Jack Raymond (S.U.A.) și scriitorul francez Robert Merle care dă un interviu sincron.

ASPECTE DIN BÂRLAD
România, 1956, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 2 / 1956, subiect c.
Carnet cultural. – Aspecte din Bârlad cu noua clădire a teatrului din oraș. Sunt filmate imagini din interiorul și exteriorul clădirii și de la spectacolul de inaugurare cu piesa „Mielul turbat” de Aurel Baranga.

CULTURALE. BOTOȘANI
România, 1958, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 37 / 1958, subiect c.
Culturale. – Botoșani – Construirea noului teatru din localitate, „Mihai Eminescu”, este aproape finalizată. Repetiții ale tinerei trupe de actori cu spectacolul „Mielul turbat” de Aurel Baranga. Afișele sunt deja tipărite.

CULTURALE. URSS
România, 1958, reportaj
Cu: Alexandru Ciugaru, Radu Beligan, Grigore Vasiliu Birlic, Sică Alexandrescu, Aurel Baranga
Producător: Actualitatea în imagini nr. 42 / 1958, subiect c.
Culturale. – U.R.S.S. – Imagini din jurnale de actualități sovietice: Teatrul Național din București face un turneu în U.R.S.S. Sunt prezentați câțiva actori: Alexandru Ciugaru în Trahanache, Radu Beligan în Dandanache. Sovetskaia Kultura inserează pe prima pagină reportajul despre spectacolele trupei. Revenirea festivă la București, Grigore Vasiliu Birlic printre cei ovaționați. Discursuri ale lui Sică Alexandrescu și Aurel Baranga.

INAUGURAREA TEATRULUI NAȚIONAL DIN BUCUREȘTI
România, 1973, reportaj
Cu: Nicolae Ceaușescu, Elena Ceaușescu
Producător: Săptămâna în imagini nr. 52 / 1973, subiect a.
Agenda săptămânii. – Inaugurarea Teatrului Național din București. La deschidere participă Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu. Cu prilejul inaugurării se joacă piesele „Apus de soare” de Barbu Ștefănescu Delavrancea și „Simfonia patetică” de Aurel Baranga.

DIDA SOLOMON-CALLIMACHI
TRENUL FANTOMĂ
România, 1933, film polițist
R: Jean Mihail
Sc: Ludovic Békeffi, după piesa omonimă a lui Arnold Ridley
I: Istvan Eiben
S: Francisc Lohr
M: Mihály Eisemann, Szenkar
P: Studio „Hunia” – Budapesta
Cu: Tony Bulandra, Gheorghe Storin, Lisette Verea, Stroe Atanasiu, Renée Annie, Dida Solomon-Callimachi, Marcel Enescu, G. Păunescu
„Sub pretextul pălăriei luate de vânt, detectivul Morisson trage semnalul de alarmă, iar pasagerii care urmau să schimbe trenul sunt nevoiți să rămână peste noapte într-o gară de frontieră din Statele Unite despre care se credea că este blestemată de trecerea unui tren fantomă care provoacă moartea celui care îl vede. Martori ai unor scene de groază care culminează cu uciderea șefului stației, pasagerii îl ajută pe Morisson să elucideze misterul: trenul fantomă este un tren pe care niște contrabandiști de alcool doreau să=l treacă peste graniță.” (Corina Sanda, Alina Manea)
 
Mulțumiri speciale: Lee Dragu


Mai multe detalii:
http://igormocanu.wordpress.com/2014/11/24/avangarda-revizitata-iv-9-m-h-maxy-geo-bogza-aurel-baranga-dida-solomon-callimachi/

- comunicat -

Discuții, proiecție video și de fotografii inedite cu si despre coregrafa și dansatoarea Lizica Codreanu

Reenacting Lizica Codreanu

Discuții, proiecție video și de fotografii inedite cu si despre coregrafa și dansatoarea Lizica Codreanu

Centrul Național al Dansului București (CNDB) vă invită marti, 18 noiembrie, ora 18.30 la Cinemateca Union la evenimentul Reenacting Lizica Codreanu - discuții, proiecție video și de fotografii inedite cu si despre coregrafa și dansatoarea Lizica Codreanu – un eveniment în cadrul programului Hors les Murs al CNDB, realizat în parteneriat cu Arhiva Națională de Filme din România – Cinemateca Română, cu sprijinul Editurii Vellant.

Invitați: Doina Lemny, Cornel Mihalache, Vava Ștefănescu

Moderator: Igor Mocanu

În 1922, sculptorul Constantin Brâncuși a confecționat un costum de dans pentru Lizica Codreanu, a pus vinilul cu gymnopediile lui Erik Satie la picup și a invitat-o pe aceasta să creeze un dans în atelierul său, printre sculpturi. Toată acțiunea, purtând altminteri un caracter privat, a fost documentată de Brâncuși cu ajutorul unui Thornton Pickard cu burduf și cremalieră, rezultând un număr de șapte imagini. În 1995, regizorul Cornel Mihalache, cu ajutorul Getei Solomon, reconstituia costumul Lizicăi Codreanu după imaginile din 1922 și îi propunea Vavei Ștefănescu un reenactment aparent imposibil: să refacă dansul din atelierul sculptorului pe muzica lui Satie.

În anul 2013 Editura Vellant publică traducerea cărții Doinei Lemny – Lizica Codreanu. O dansatoare româncă în avangarda pariziană – carte care reface parcursul artistic atipic al Lizicăi Codreanu, pornind de la documente de arhivă, în mare parte inedite.

Dansatoare și coregrafă de origine română, Lizica Codreanu, apropiată a grupurilor de avangardă din Paris, a revoluţionat într-o carieră fulgerătoare, codurile dansului.

Ediția din noiembrie a programului Hors les Murs, organizat de Centrul Național al Dansului București, propune așadar o reîntâlnire încrucișată cu Lizica Codreanu pe de o parte, iar pe de altă parte cu Vava Ștefănescu și Cornel Mihalache, într-o sesiune de discuții cu cercetatoarea Doina Lemny, moderate de Igor Mocanu.

Bineînțeles, nu înainte de a revedea reînscenarea dansului creată în 1996.

Lizica Codreanu (1901, București – 1993, Louveciennes) – dansatoare și coregrafă franceză de origine română. În 1918 se înscrie la Școala de Bele-Arte din București, debutând în același an în cadrul programului primului ceai artistic al Societății „Prietenii orbilor” la Teatrul Carol cel Mare din București, alături de Ion Manu, Maria Filotti și Petre Sturdza. După câteva reprezentații individuale în București (Dansuri de caracter, Dansul primăverii și Divertisment rococo, 9 martie 1919, Teatrul Eforia), Lizica Codreanu pleacă la Paris, iar din 1921 dezvoltă o activitate coregrafică din ce în ce mai susținută. Compozitorul Florent Schmitt o recomandă Idei Rubinstein pentru spectacole, frecventează cursurile Bronislavei Nijinska, apropiindu-se tot mai mult de principalele grupuri de avangardă: Albatros, dadaiștii și suprarealiștii, Tchérez ș.a. În 1926 debutează în film, interpretând rolul lui Pierot Fulgerul în pelicula Le P’tit Parigot regizată de René le Somptier. În același an se căsătorește cu Jean Fontenoy, cunoscut jurnalist pentru agenția Havas, alături de care călătorește intens până în a doua jumătate a anilor ’30, când revine la Paris de la Shanghai, divorțează și deschide un centru de hatha-yoga, adaptând învățătura orientală și hindusă la propriile ei cercetări despre corp. În 1971, după o ultimă călătorie la București, își încheie activitatea de psiho-somaticiană, timp în care îi avuse ca pacienți, între mulți alții, pe Eugène Ionescu sau Coco Chanel. Se stinge din viață în 1993, la Louveciennes, în vârstă de 93 de ani. În 2011 apare la Paris volumul Lizica Codreano. Une danseuse roumaine dans l'avant-garde parisienne, fiind cea mai cuprinzătoare monografie dedicată dansatoarei de origine română, semnată de cercetătoarea Doina Lemny.

Doina Lemny este cercetătoare la Muzeul Naţional de Artă Modernă-Paris, Centrul Pompidou, Paris, autoare a mai multor lucrări despre Constantin Brâncuşi, Henri Gaudier-Brzeska şi Antoine Pevsner. Semneaza paginile fascinantei cărţi Lizica Codreanu. O dansatoare româncă în avangarda pariziană – unde reface parcursul atipic al Lizicăi Codreanu, pornind de la documente de arhivă, în mare parte inedite. Cartea a apărut în traducerea autoarei Doina Lemny la Editura Vellant.

Cornel Mihalache este jurnalist, documentarist și cercetător vizual al operei lui Constantin Brâncuși. Lucrează în Televiziunea Română din 1997, unde a realizat emisiunile „Cu ochii în patru” și „Curat Caragiale! Parol!”. În calitatea de regizor, el a creat filmele Căpșuni în aprilie (2009), Brâncuși (1996) ș.a. A primit un premiu APTR pentru anchetă (1997), un premiu UNITER pentru Cel mai bun spectacol de teatru (2002), dar și premiul Clubului Român de Presă pentru ancheta „1989. Sânge și catifea” (2005).

Vava Ştefănescu este coregrafă şi dansatoare, trăieşte şi lucrează în România. A beneficiat de burse de studii, rezidenţe de creaţie, ateliere internaţionale, a participat la numeroase festivaluri internaționale, a susținut și susține ateliere de dans. Creații proprii: Solo on line, O vară fierbinte pe Iza, Cvartet pentru o lavalieră , After all, etc. A semnat coregrafia a numeroase spectacole de teatru, în unele regăsindu-se ca interpret. A fondat și condus (1999-2003) Centrul Multi Art Dans (MAD), şi a fost director artistic al Centrului Național al Dansului București până în 2013. În 2014 a devenit manager al CNDB.

Reenacting Lizica Codreanu este un eveniment realizat de Centrul Național al Dansului București în cadrul programului Hors les Murs în parteneriat cu Arhiva Națională de Filme din România – Cinemateca Română, cu sprijinul Editurii Vellant.

Cinemateca Union, unde va avea loc evenimentul, se află pe str. Ion Câmpineanu, nr.21.

Biletele pot fi achizitionate online pentru acest eveniment: https://www.tomtix.ro/evenimente/291-reenacting-lizica-codreanu

Pret bilet 15 lei/ 10 lei redus

Detalii pe www.cndb.ro

Parteneri strategici ai CNDB: Colectiv A si Scena.ro

Parteneri media: Art Out, Cooperativa Urbana, RFI, Veioza Arte, Zeppelin, ArtClue, Dilema Veche, Sapte Seri, Feeder.ro, Metropotam.ro, 121.ro, Online Gallery, Orasulm.eu, Liternet.ro, Getlokal.ro, Go Kid, Agenda Culturala PENTRU COPII

--

Igor Mocanu | art critic, curator

igor.mocanu@gmail.com

http://igormocanu.wordpress.com/

- Comunicat de presă -

Ciprian Mureşan la Salonul de proiecte, MNAC, București

Imagine din Protestez împotriva mea (co-autor Gianina Cărbunariu), 2011, HD, 30 min. 35 sec. Courtesy: Ciprian Mureșan și Galeria Plan B Cluj/Berlin

Ciprian Mureşan abordează critic în practica sa artistică subiecte relevante pentru cultura contemporană precum istoria recentă sau canonul istoriei artei, prin lucrări care reflectă rupturile uneori absurde între Est și Vest. Folosind video, desen, obiect, artistul urmărește în același timp raportul dintre ceea ce arată și ceea ce ascunde o lucrare, precum și problema auctorialității și „originalității” unui produs artistic. În cadrul prezentării de la Salonul de proiecte, Ciprian Mureșan va vorbi despre câteva dintre lucrările sale recente și va proiecta filmele Dog Luv (2009) și Protestez împotriva mea (2011). 

Protestez împotriva mea (co-autor Gianina Cărbunariu) prezintă o păpușă-marionetă care își strigă nemulțumirile dintr-un tomberon, enumerând o mulțime de motive pentru a crea o revoltă, chiar și împotriva propriei persoane. Dog Luv, care are la bază textul scris de Saviana Stănescu, problematizează răsturnarea relațiilor de putere între lideri și discipoli și partea întunecată a firii umane, predispuse la violență și acte de revoltă extremă. 

Ciprian Mureșan (n. 1977) trăiește și lucrează la Cluj. Din 2005, este editor în cadrul redacției revistei IDEA artă + societate. În 2014 a fost profesor invitat la Hochschule für Bildende Künste Braunschweig. Cele mai recente expoziții personale includ: Obstacle Racing, Hochschule für Bildende Künste Braunschweig (2014), Stage and Twist (cu Anna Molska), Tate Modern, Londra (2012), Recycled Playground, expoziție itinerantă, FRAC Champagne-Ardenne, Reims (2011), Centre d'art contemporaine, Geneva (2012) și Contemporary Art Gallery, Vancouver (2013), n.b.k. - Neuer Berliner Kunstverein, Berlin (2010). Expoziții de grup (selecție): HOTSPOT CLUJ - New Romanian Art, ARKEN Museum of Modern Art (2013), Six Lines of Flight: Shifting Geographies in Contemporary Art, San Francisco Museum of Modern Art; Sounds Like Silence, Hartware MedienKunstVerein (HMKV), Dortmund; The Freedom of Sound. John Cage behind the Iron Curtain, Ludwig Museum, Budapesta (2012), Les Promesses du passé, Centre Pompidou, Musée National d´Art Moderne, Paris (2010); The Generational: Younger Than Jesus, New Museum, New York; Seducția intervalului, Pavilionul României, Bienala de la Veneția, ediția 53 (2009).

Salonul de proiecte invită joi, 13 noiembrie, ora 19.00, la prezentarea susținută de Ciprian Mureșan. Evenimentul face parte din seria de conferințe, screening-uri, prezentări, discuții, intitulată La seral și organizată de Salonul de proiecte, MNAC Anexa, în lunile octombrie și noiembrie 2014.

Salonul de proiecte este un program al Muzeului Național de Artă Contemporană (MNAC), inițiat de Magda Radu și Alexandra Croitoru. Acest program își propune realizarea unor expoziții, prezentări și dezbateri care se vor concentra predominant asupra artei contemporane din România, punând producțiile tinerilor artiști într-un context generațional, local și internațional, mai larg.
Echipa: Magda Radu, Alexandra Croitoru, Ștefan Sava și Dana Andrei

Salonul de proiecte, MNAC Anexa, etaj 2, Calea Moșilor 62-68, București, Romania
www.salonuldeproiecte.ro
https://www.facebook.com/SdeProiecte

- comunicat -

The 5th RED MAN” INTERNATIONAL HUMOUR ART BIENNIAL, China

Regulations:

1. The Competition is open to all artist -- Caricaturist, Illustrator, Cartoonist, Printmaker and Painter around world regardless of nationality, age, sex, etc.

2. Theme:
A) ADAM AND EVE
B) PIRATES
C) GOATS, SHEEP; FREE

3. Entries: At most 7 works (pieces or series) for each Theme.

4. The size of the works should be unbounded.

5. Technique and medium of works are unlimited. Any painting, Print making, Traditional Chinese Painting, Oil painting, Watercolor, Crafts art or Children’s painting will be accepted.

6. Artist should summit the original works. Any computer prints, slide, photograph;

Xerox  will not be accepted.

7. Works whether they have been awarded in other contests previously will be accepted.

8. Author's resume and photo (entry-form and biography) should be submitted with entries together. First name, Last name, Address, Email, Telephone number and category should be written on the reverse side of the works.

9. Please down load the entry form on our web site: 
http://www.redmanart.com/en/bencandy.php?fid=6&id=548

At the same time, the self made entry form is also accepted.

10. Authors should have full copyright and be responsible for all the legal responsibilities related to the productions copyright.

11. Organizer will not be responsible for any damage that may occur during postage and handling.

12. Deadline:  March, 31, 2015

13.The jury meeting:  May, 2015

14. Address:
XIAO YU HU 
P.O.BOX 6659，JIAN GUO MEN POST OFFICE,
CHAO YANG QU, BEIJING 100600, CHINA

15. Prizes:
GOLDEN  PRIZE (1) : 1600 US Dollars + Trophy + Catalog
SILVER  PRIZE (1) : 1000 US Dollars + Trophy + Catalog 
COPPER  PRIZE (1) : 400 US Dollars + Trophy + Catalog
HUMORIST  PRIZES (5) : 200 US Dollars + Medal + Catalog
EXCELLENT  PRIZES (5) : Certificate of merit + Catalog
SELECT :  Catalog

16. Some of accepted works will be printed in a brochure, on posters, in the world press or other printed matter for the purpose of publicizing the exhibition without additional information and cost.

17. Remark: the works will not be returned.

18. All the copyrights are reserved by the authors. Host unit may use some works on web site and other media for spreading competition and artists. Within China, the Redman International Art Center is the sole agency of the artists' all works.

19. Participation in the contest means the complete acceptance of all the above conditions and agreements with jury's decision.

20. For Information

XIAO YU HU 
P.O.BOX 6659，JIAN GUO MEN POST OFFICE,
CHAO YANG QU, BEIJING 100600, CHINA

Web site:
www.redmancartoon.com/en

Email:
redmanart@126.com

Entry form

点击下载

Brain Sneezing Contest, PRERAG, Slovakia

PRERAG , ESET Foundation , Fresh solutions, s.r.o.

Brain Sneezing  - from kalokagathia to hypochondria and back

Topic 2014 : CORRUPTION 

Competition terms :

1. Each author can send maximum 5 original works.
2. The competition is open to everybody and is not restricted in terms of artistic design methods.
3. The format of works should not exceed the A4 dimension.
4. The competition is non-anonymous.
5. The works can be sent either online, by filling the electronic application form, or via regular mail, with each work signed on the reverse with the author´s name and their address.
6. The rewarded works will become the property of the organiser.

Deadline : 30th November 2014

The exhibition of the works and the announcement of the results will take place in December 2014 in Prešov. The most successful authors will be awarded by the international jury as follows:

1st prize	500.00 EUR
2nd prize	300.00 EUR
3rd prize	200.00 EUR

The competition Jury reserves the right to grant other special prizes or not to grant some of the prizes.

The organisers will accept all the works that will be delivered online at the web address:

http://www.cartooneast.com/index/registration

or the works that will be sent by regular mail to the address:

PRERAG, združenie, Mgr. Peter Rázus, Dubová 5, 08001 PREŠOV, Slovakia

Please, sign the envelope with the motto:Brainsneezing

The organisers reserve the right to publish selected works in promotional materials and to re-install the exhibition. The catalogue will be sent to each competitor whose works will be published in the catalogue.

The authors agree that their works become the property of the organisers at no charge, that copies of their works might be made and used in re-installing the exhibition in other venues and that their works might be published free of charge in order to promote the exhibition. 

Devis GREBU, Conversații la "Pătrat" - Latura 4, la Galeria Colony Art, București

 

 

Vernisajul deschide ultimul capitol al seriei de expoziții desfășurate pe parcursul acestui an, cu cea de „portrete ale pseudo/politicienilor mioritici, înserate în cartea "PSIHO/POLITICA", realizată alături de prietenul și co-autorul Prof. Florin Tudose, publicată de Editura ALL și lansată de curând ... după care Florin Tudose a decedat subit, ce tragedie...” - Devis Grebu

Galeria Colony Art

Cal. Călărași, nr. 34 (vis-a-vis de "La Scena")

selecție imagini și info. Irina IOSIP

Avangarda revizitată IV: AVANGARDA DIN ROMÂNIA

Avangarda revizitată. Ediția a IV-a: AVANGARDA DIN ROMÂNIA

Avangarda Europeană în Arhiva Națională de Filme a României

Sesiunea a VII-a:

1. Gellu Naum
2. Grafică militantă avangardistă, Aurel Baugh, Geo Bogza, Titina Călugăru, Ion Călugăru, Iosif Iser, Medi Weschler Dinu, Scarlat Callimachi, Jules Perahim, Eugen Ionescu, Sașa Pană

Joi, 23 octombrie, ora 20.00 – Cinemateca Eforie (Str. Eforie 2, București) – Sala „Jean Georgescu”

Sâmbătă, 25 octombrie, ora 20.00 – Cinemateca Eforie (Str. Eforie 2, București) – sala „Jean Georgescu”

Artiști: Aurel Baugh, Geo Bogza, Titina și Ion Călugăru, Iosif Iser, Medi Weschler Dinu, Scarlat Callimachi, Jules Perahim, Gellu Naum, Sașa Pană, Eugen Ionescu

Gellu Naum a avut dintotdeauna o relație specială cu fotografia și cu cinematograful, deși s-a lăsat fotografiat de nenumărate ori, uneori folosind el însuși mediul fotografic pentru a-și arhiva acțiunile artistice, imaginea în mișcare l-a sedus mai puțin determinându-l să i se supună. Gellu Naum a fost filmat de două sau trei ori în întreaga viață. Pe la mijlocul anilor ’90, acceptă invitația regizorului și dramaturgului Cornel Todea de a participa într-un talk-show din cadrul emisiunii culturale As Show pe care o realiza acesta pentru postul Tele 7abc în colaborare cu firma de producție Atelierele Culturale Române înființată în 1995. A urmat o oră de material montat, filmat la Comana și București, în care Gellu Naum se exprimă, glumește, polemizează, citește din propriile poeme, scurt spus, ni se dezvăluie într-un document cinematografic cu atât mai rar, cu cât este unicul în care suprarealistul român este totodată și un acut comentator al propriei opere și vieți, cât și al actualității anilor ’90. Cornel Todea va primi în acelașii an, 1996, Premiul anual APTR pentru acest talk-show. Am completat această capodoperă cu o serie de documente cinematografice, la fel de inedite, aflate în Arhiva Națională de Filme din România, reprezentând reportaje care au în centrul lor sau numai menționează în treacăt autorii din România afiliați până în 1950 avangardelor istorice. Scopul acestei alăturări nu a fost altul decât acela al unei reînscenări contemporane a întâlnirii dintre personalitatea și opera lui Gellu Naum cu avangarda din România, plasându-l în vecinătatea unor artiști precum Aurel Baugh, Geo Bogza, Titina și Ion Călugăru, Iosif Iser, Medi Weschler Dinu, Scarlat Callimachi, Jules Perahim, Sașa Pană sau Eugen Ionescu, dar și al unei înregistrări cinematice unice din 1962 care îl vizează în mod direct.

TALK-SHOW CU POETUL GELLU NAUM

România, 1996, Documentar, color,  60 min

Cornel Todea

S: Cornel Todea

Silviu Anghel, Victor Prunaru, Cătălin Melinte

Redactor: Zoe Bălan

Sunet: Ducu Dumitrescu, Viorel Popescu

Producător: Atelierele Culturale Române, Tele 7abc, AS Show

Cu: Gellu Naum, Cornel Todea

EXPOZIȚIE ANTIFASCISTĂ

România, 1945, reportaj

Cu: V.P. Vinogradov, C.I. Parhon

Producător: Jurnal sonor ONC nr. 2 / 1945, subiect b.

La 31 decembrie 1944 are loc în București vernisajul expoziției care înfățișează în documente și caricaturi barbariile comise de germani în URSS; sunt prezenți V.P. Vinogradov, C.I. Parhon.

EXPOZIȚIA „VALEA JIULUI” DE AUREL BAUGH

România, 1946, reportaj

Cu: Aurel Baugh, Geo Bogza, Petru Groza, Petre Constantinescu-Iași

Producător: Jurnal sonor ONC nr. 4 / 1946, subiect b.

La 4 martie 1946 are loc la București vernisajul expoziției „Valea Jiului”, cu fotografii de Aurel Bauch și texte de Geo Bogza; asistă Petru Groza și Petre Constantinescu-Iași.

DECORAREA UNOR FEMEI FRUNTAȘE (TITINA CĂLUGĂRU)

România, 1949, reportaj

Cu: Maria Andrei, Ana Lacatoș, Maria Manole, Ana Bochiș, Titina Călugăru, C.I. Parhon, Petru Groza, Ana Pauker, Ion Niculi, Mihail Sadoveanu, Gheorghe Apostol

Producător: Actualitățile săptămânii nr. 9 (62) / 1949, subiect b.

Decorarea unor femei fruntașe. – La 8 martie 1949, în sala prezidiului consiliului RPR din București, sunt decorate cu prilejul Zilei femeii cu Ordinul muncii clasa I câteva muncitoare, țărănci și intelectuale printre care s-au numărat Maria Andrei de la industria bumbacului, Ana Lacatoș de la sindicatul textil Lupeni, Maria Manole de la fabrica Quadrat București, Ana Bochiș de la FITA Arad și pictorița Titina Călugăru. Decorațiile sunt înmânate de C.I. Parhon, asistat de Petru Groza, Ana Pauker, Ion Niculi, Mihail Sadoveanu și Gheorghe Apostol.

CONFERINȚA SCRIITORILOR DIN RPR (GEO BOGZA, ION CĂLUGĂRU)

România, 1949, reportaj

Cu: Petru Groza, C.I. Parhon, Iosif Chișinevschi, Miron Constantinescu, Eduard Mezincescu, Alexandru Toma, Zaharia Stancu, Geo Bogza, Maria Banuș, Mihai Beniuc, Marcel Breslașu, Eusebiu Camilar, Ion Călugăru, Lucia Demetrius, Petre Dragoș, Victor Eftimiu, Gabor Gaal, Iacob Gropper, Eugen Jebeleanu, Al. Kirițescu, Nicolae Moraru, Istvan Nagy, Mihai Novicov, Ion Pas, Panaitescu-Perpessicius, Mihail Sadoveanu, Al. Șahighian, Cicerone Teodorescu, George Călinescu, Camil Petrescu, Ovidiu Crohmălniceanu

Producător: Actualitățile săptămânii nr. 11 (64) / 1949, subiect a.

Conferința scriitorilor din RPR. – Între 25-27 martie 1949, în cinstea Congresului mondial pentru pace, a avut loc la București, în aula Facultății de Drept, conferința scriitorilor din RPR. Participă Petru Groza, C.I. Parhon, Iosif Chișinevschi, Miron Constantinescu și Eduard Mezincescu, ultimul cu discurs nesincron, din partea autorităților, și scriitorii Alexandru Toma, Zaharia Stancu și Geo Bogza, toți cu discursuri nesincrone, precum și Maria Banuș, Mihai Beniuc, Marcel Breslașu, Eusebiu Camilar, Ion Călugăru, Lucia Demetrius, Petre Dragoș, Victor Eftimiu, Gabor Gaal, Iacob Gropper, Eugen Jebeleanu, Al. Kirițescu, Nicolae Moraru, Istvan Nagy, Mihai Novicov, Ion Pas, Panaitescu-Perpessicius, Mihail Sadoveanu, Al. Șahighian, Cicerone Teodorescu, George Călinescu, Camil Petrescu și Ovidiu Crohmălniceanu. La votarea statutului toți scriitorii ridică mâna.

ARTĂ PLASTICĂ ROMÂNEASCĂ LA PRAGA (TITINA CĂLUGĂRU)

România, 1949, reportaj

Cu: Lumentiev, Dionisie Ionescu, Nejedly, Gheorghe Șaru, Titina Călugăru, Alexandru Ciucurencu, Szony, Vida Gheza

Producător: Actualitățile săptămânii nr. 18 (71) / 1949, subiect d.

Vernisajul expoziției de artă plastică românească la Praga. – La începutul lunii mai sunt filmate la Praga imagini de la vernisajul expoziției de artă plastică românească. Discurs inaugural nesincron al ministrului culturii cehoslovac Lumentiev (?). Asistă Dionisie Ionescu, ambasadorul român la Praga și ministrul cehoslovac al educației, Nejedly. Sunt filmate picturile „Spre abataj” de Gheorghe Șaru, „Mocănița” de Didina Călugăru, „Ana Ipătescu” de Alexandru Ciucurencu, „Plutașii” de Szony și sculptura „Dans țărănesc” de Vida Gheza.

ÎN ATELIERUL SCULPTORULUI IOSIF ISER

România, 1955, reportaj

Cu: Iosif Iser

Producător: Actualitatea în imagini nr. 19 / 1955, subiect d.

În atelierul sculptorului Iosif Iser. – Aspecte din atelierul pictorului Iosif Iser unde maestrul lucrează la tabloul „Semnez pentru pace”. Interviu sincron acordat de pictor.

CARNET POLITIC (MEDI WESCHLER DINU)

România, 1956, reportaj

Cu: Medi Weschler Dinu, Dan Sanda

Producător: Actualitatea în imagini nr. 6 / 1956, subiect a.

Carnet politic. – Pictorița M. Dinu pictează un portret al țesătoarei Dan Sanda care este anunțată că va fi candidată pentru M.A.N.

ÎN CINSTEA REVOLUȚIEI DIN OCTOMBRIE (SCARLAT CALLIMACHI)

România, 1957, reportaj

Cu: Scarlat Callimachi

Producător: Actualitatea în imagini nr. 44 / 1957, subiect a.

În cinstea revoluției din octombrie. – Imagini de arhivă de la Revoluția din octombrie 1917. La Academia R.P.R. se deschide sesiunea științifică dedicată revoluției din octombrie. Scarlat Calimachi vorbește despre vechii militanți ai prieteniei cu U.R.S.S. La monumentele eroilor români și sovietici se depun coroane de flori.

NECROLOG (IOSIF ISER)

România, 1958, reportaj

Cu: Iosif Iser, Gheorghe Oprescu, Ion Jalea, Mimi Șaraga-Maxim

Producător: Actualitatea în imagini nr. 18 / 1958, subiect b.

Necrolog. – Omagiu pictorului Iosif Iser la moartea acestuia. Imagini de arhivă cu artistul la șevalet. Tablouri semnate de el, printre care „Tătăroaică”. Adunarea de doliu la sediul Uniunii Artiștilor Plastici. Sunt de față acad. Gheorghe Oprescu, Ion Jalea, Mimi Șaraga-Maxim. Decorații primite de pictor.

PICTORI ȘI SCULPTORI ITALIENI CONTEMPORANI (JULES PERAHIM)

România, 1958, reportaj

Cu: Jules Perahim, Renato Musillo, Maria Penelope, Luigi Sassua, Giuseppe Minetto, Gabrielle Mutti, Tino Ponti, Francesco del Prago, Gianpiero Fachin, Geni Mucchi

Producător: Actualitatea în imagini nr. 20 / 1958, subiect b.

Săptămâna în imagini. – București – La Sala Dalles s-a deschis expoziția „Pictori și sculptori italieni contemporani”, cuprinzând creații ale artiștilor realiști italieni, în maniera artei sovietice. Discurs introductiv al pictorului Jules Perahim. Răspunde Renato Musillo, director al galeriei „la Colonna” din Milano. Expun Maria Penelope, Luigi Sassua, Giuseppe Minetto, Gabrielle Mutti, Tino Ponti, Francesco del Prago, Gianpiero Fachin, Geni Mucchi.

APOLODOR DIN LABRADOR (GELLU NAUM)

România, 1962, reportaj

Cu: Gellu Naum

Producător: Actualitatea în imagini 28 / 1962, subiect c.

Din succesele lui Țăndărică. – Teatrul Țăndărică prezintă spectacolul „Apolodor din Labrador” de Gellu Naum.

„RINOCERII” DE EUGEN IONESCU

România, 1965, reportaj

Cu: Radu Beligan

Producător: Actualitatea în imagini nr. 22 / 1965, subiect c.

Succese, succese. – Turneul Teatrului de Comedie din Paris și un fragment din piesa „Rinocerii” de Eugen Ionescu cu Radu Beligan în rol principal. După spectacol are loc o discuție cu Radu Beligan.

SĂPTĂMÂNA POLITICĂ (SAȘA PANĂ)

România, 1972, reportaj

Cu: Zaharia Stancu, Franyo Zoltan, Șerban Cioculescu, Marin Preda, Camil Baltazar, Sașa Pană

Producător: Săptămâna în imagini nr. 42 / 1972, subiect a.

Săptămâna politică. – La Palatul Consiliului de Stat are loc înmânarea distincțiilor unor personalități printre care Zaharia Stancu, Franyo Zoltan, Șerban Cioculescu, Marin Preda, Camil Baltazar și Sașa Pană.

Curator: Igor Mocanu | art critic, curator

Organizator: Cinemateca Eforie – Arhiva Națională de Filme a României

- comunicat -

Bine ai venit în România "World Press Cartoon"!

Camões, Instituto da Cooperação e da Língua / Ambasada Portugaliei la București la Salonul European de Bandă Desenată 2014

"Cele mai bune caricaturi din lume vin la SEBD!

Lucrări de caricatură și grafică satirică din presa internațională a ultimilor ani, semnate de cunoscuți caricaturiști din toate cele patru colțuri ale lumii, vin pentru prima dată la București în expoziția portugheză World Press Cartoon!

Ambasada Portugaliei la București și Camões, Instituto da Cooperação e da Língua, participă cu expoziția World Press Cartoon la a patra ediție a Salonului European de Bandă Desenată, găzduit de Muzeul Național de Artă Contemporană (etajul 4) , între 16 octombrie – 2 noiembrie.

Directorul World Press Cartoon și curatorul expoziției, Rui Paulo da Cruz, a ales pentru expoziția de la București 25 din cele mai bune lucrări publicate în presa din 25 de țări de pe glob. Actualitatea socio-politico-economică este spumos ilustrată în această expoziție de caricaturiști precum polonezul Pawel KUCZYNSKI, germanul Rainer EHRT, românul Constantin PAVEL, sau rusul Mihail ZLATOWSKY.

Veți putea vedea inclusiv cele mai importante premii ale ediției 2014, anunțate oficial în Portugalia chiar în ajunul inaugurării Salonului bucureștean, pe 15 octombrie.

Vineri, 17 octombrie, 18h30, la MNAC, Rui Paulo da Cruz va vorbi despre Cartoons against monotony , invitându-l alături de el pe caricaturistul Constantin Pavel, și extinzând totodată invitația tuturor semnatarilor de caricatura și grafică satirică români.

World Press Cartoon este un salon de referință în lumea caricaturii și a graficii satirice de presă. Inspirat de concursul World Press Photo, WPC a fost înființat în Portugalia în 2005 pentru a revanșa profesioniștii caricaturii și ai graficii satirice, artiști care de cele mai multe ori nu capătă recunoașterea cuvenită.

World Press Cartoon își propune să expună, să promoveze și să premieze cele mai bune desene publicate în presa mondială de-a lungul unui an.

Constantin Pavel , Florin Balaban și Cristian Topan sunt caricaturiștii români distinși în cadrul Festivalului World Press Cartoon din Portugalia, pentru lucrările publicate în presa românească.

Toate lucrările prezentate la expoziția din cadrul Salonului European de Bandă Desenată au fost premiate la una din categoriile: grafică satirică de presă, caricatură și desen umoristic.

Salonul European de Bandă Desenată va avea loc în perioada 16 octombrie – 2 noiembrie 2014, la Muzeul Național de Artă Contemporană, etajul 4 (str. Izvor 2-4, Palatul Parlamentului, aripa E4,Intrarea prin Calea 13 Septembrie, București).”

Comunicat (fragment)

POAME DULCI ... AICI, ORICÂND ȘI NU ORICUI

"Poame dulci... aici, oricând și nu oricui", Irina IOSIP

Paula TUDOR, regal de pictură la Universitatea Româno-Americană, până pe 10 octombrie 2014

Nina Mihăilă cu "Povestea drumului" la Competiția românească de animație ANIMAFEST 2014

Informații suplimentare: http://www.animest.ro/18-scurtmetraje-in-competitia-romaneasca-la-anim-est-2014.aspx