Salt & Pepper: februarie 2011

joi, 24 februarie 2011

"Creatorul şi Creaţia sa", Constantin BRÂNCUŞI (February 19 th, 1876 - Mars 16 th 1957)

marți, 22 februarie 2011

Expoziţia "Curtea veche", Galeria "N.N. Mantu" a UAP, 21 februarie - 12 martie 2011, Galaţi (continuare)

Nicolae EINHORN este un grafician şi pictor încercat, obişnuit cu abstactizarea în termenii clasici de lucru.

Titlurile sale, gândit căutate, spre deosebire de cele laconice ale colegului său Crihană, sunt o descriere şi o continuare a desfăşurării grafic-picturale a conţinutului lucrării. Dau o indicaţie exactă asupra înţelesurilor, definind lucrările („Gura străzii”, „Gâlceava”, „Moment sălbatic”).

Fie într-o coloristică trăită cu intensitate fie în tonuri nonculoare, personaje caricatural definite, acoperă integral spaţiul pictural, într-o aglomerare de atitudini, poziţii, secvenţe de viaţă („Caragialesc”, „Curioşii”, „Gura străzii”, Ţurţuri”, „Doamne de curte”).

Definirile şi redefinirile sunt frecvente în evocarea unor stări, trăiri diferite. Precum în portretele de familie, anume profile umane se repetă, probabil în aceeaşi intenţie de a reţine diferenţa între etapele parcurse în evoluţia ideilor.

Einhorn caută amănuntul, pe acela care este pe deplin justificator, în fiecare lucrare, fie el culoare sau linie.

Picturi de mai mari dimensiuni, într-o explozie de culoare şi suprapuneri multiple, surprind "o cetate" supraaglomerată şi multifaţetată, în unitatea şi diversitatea ei.

Ca într-un jurnal epic, pe tot parcursul expoziţiei, autorul merge pe ideea descrierii evenimentelor şi nu a provocării lor. Într-o cursivitate a ideilor şi o armonie a culorilor specifice, Einhorn demonstrează că a sesizat acea armonie în dizarmonia specifică aglomerărilor umane.

Irina IOSIP

marți, 15 februarie 2011

Expoziţia "Curtea veche", Galeria "N.N. Mantu" a UAP, 21 februarie - 12 martie 2011, Galaţi

O dată cu deschiderea expoziţiei „Curtea Veche”, pornim într-o călătorie plastică împreună cu Nicolae EINHORN şi Florian Doru CRIHANĂ, doi autori gălăţeni având moduri de exprimare artistice mult diferite, dar care incontestabil, se atrag prin cine ştie ce legi misterioase.

Probabil dinamica schimbărilor ce ameninţă să mistuie acele fundamente de o viaţă sau amintiri dragi fiecăruia, i-a determinat pe cei doi să se alăture în evocarea unui timp deja trecut.

În acest context expoziţional, se poate spune că lucrările lui Florian Doru CRIHANĂ formează o expoziţie în expoziţie, o cetate în cetate, guvernate fiind de idei şi exprimări artistice speciale.

Este general acceptată ideea că, privind cu atenţie lucrarea unui creator din orice domeniu al creaţiei fiind el, se pot „citi” multe despre omul-artist ca individ şi parte a societăţii.

Castelul

Astfel, ”Castelul”, să fie, oare, o autodefinire prin care Florian Doru CRIHANĂ, ne dezvăluie originea şi puterea energiei sale interioare ?

Cetatea sa, se aşează pe atacurile venite din exterior dar, cu cât acestea se înmulţesc, creşte şi devine mai puternică energia cu care ridică ziduri de apărare mai înalte şi mai groase şi structuri interioare mai complexe.

Printr-o transformare interioară, perfect justificată moral, energiile agresoare se purifică şi multiplică devenind material de construcţie pentru dezvoltarea şi structurarea proprie.

Nu putem să nu ne întrebăm, dacă existenţa cetăţii este un efect al agresiunii forţelor distructive exterioare sau este cauza pentru care acestea apar.

Schimbarea este ideea centrală a lucrărilor lui Crihană, iar întrebarea care se pune înainte, dar şi după vizionarea lucrărilor, decurge firesc: este aceasta o evoluţie sau o involuţie ? („Ţăranul”, „Zeppeline”, „Reţeaua”, „Moara”, chiar şi „Măgarul”).

Cu certitudine, vânzarea, la mica tocmeală, a castelelor - repere istorice şi culturale, de către „producătorii” locali este o involuţie. Iar evoluţia tehnologică atrage după sine un regres în planul relaţiilor interumane, în societate şi familie.

Ţăranul

Reţeaua

Ca într-un joc la care nu mai există „mod de utilizare” sau jucătorii sunt nepricepuţi, unele obiecte îşi schimbă destinaţia („Moara”, „Proţapul”), morala poveştilor se inversează („Lupul”), timpul prezent este simultan cu cel trecut - dar numai pentru „cei aleşi” („Bătălie navală”), cele uşoare pot disloca şi purta pe cele grele („Zeppeline”), evenimente memorabile dezastruoase devin motive de fală („Napoleon”).

Moara

Lupul

Bătălie navală

Şi totuşi, toate au înţelesul lor, chiar dacă duplicitar sau sinuos câteodată, într-o simbolistică aparte, în care umorul este fin şi inteligent. Crihană a ieşit de mult din tiparele cunoscute ale umorului ce stârneşte spontan hohote de râs şi ropote de aplauze. Acest grup de lucrări îl situează pe Florian Doru Crihană într-o poziţie dominantă, într-un spaţiu uneori criptic al simbolului şi metaforei, al înţelegerii superioare şi complicitare între egali, între zâmbet şi frustrare.

Comunicarea cu privitorul este delicat-insidioasă, dozată într-un tempo andante, ceea ce face impresia cu atât mai durabilă.

În urma vizionării rămânem cu gândul între odihnă şi neodihnă, plecaţi şi totuşi aici, şi veseli şi trişti.

Irina IOSIP

(va continua)

vineri, 11 februarie 2011

Licitaţie la Casa MONAVISSA - 13 februarie 2011, Bucureşti

NICOLAE VERMONT - CUSĂTOREASA

Expoziţia premergătoare licitaţiei va fi deschisă vineri, 11 februarie 2011, incepând cu ora 14.30 şi sâmbătă, 12 februarie 2011, începand cu ora 10,00.

Licitaţia va avea loc duminică, 13 februarie, ora 11.30.

La secţiunea de carte se pot găsi 111 cărţi privind arta plastică, iar la Obiecte disponibile se pot vedea peste 200 de titluri, ce fac obiectul celei de-a doua licitaţii online a Casei Monavissa.

La secţiunea de artă plastică lucrarea cea mai importantă este semnată Nicolae Vermont. Pe lângă aceasta, vor fi expuse lucrari ale altor artişti de renume, precum Corneliu Michailescu, Jean Cheller, Otto Briese, Spiru Vergulescu, Ion Mirea, Stefan Dimitrescu, Mihai Cismaru şi alţii.

La secţiunea de grafică vor fi expuse douasprezece lucrari semnate H. H. Catargi, dintre care două figurând în catalogul H. H. Catargi (Alexadru Cebuc) la poziţiile 22 si 26.

Vor fi prezente şi lucrări ale artiştilor contemporani precum: Ana Ruxandra Ilfoveanu, Paul Gherasim, Ausgutin Costinescu, Radu Daranga, Niocolae Blei, Constantin Daradici, Silviu Baias şi alţii.

Irina IOSIP