Editura NOI Media Print deschide o nouă colecţie "CINEMAgrafica"
Seria biografiilor unor mari regizori români începe cu Radu Gabrea, cineast ce a lucrat în răstimp de peste 40 de ani fie în ţara mamei, Germania fie în ţara tatălui, România, sub două regimuri politico-sociale complet diferite dar şi în actualul regim de tranziţie prelungită.
„Este
o încercare de a face dreptate” spune autorul volumului Călin Stănculescu, unui mare artist care a fost interzis vreme de peste 15 ani, care a
dispărut din generice, referinţele de specialitate din
cinematografia română, fapt ce a şters din memoria specialiştilor
şi iubitorilor de artă cinematografică opera şi numele unuia
dintre cineaştii români apreciaţi şi recunoscuţi internaţional.
Opera
cinematografică de dinainte de 1989, cu filme precum: „Uşa” -
1966-1968, „Prea mic pentru un război atât de mare” - 1969,
„Urmărirea” - 1970, „Dincolo de nisipuri” - 1973 – 1974,
„Nu te teme Jacob” 1982, „ Un bărbat ca Eva” - 1984, „
Straniul obiect al iubirii” - 1987, „ Secretul peşterii de
gheaşă” - 1989, a continuat şi după 1990 cu filme precum „
Rosenemil – O tragică iubire” - 1993, „ Struma” - 2000,
„Cocoşul decapitat”- 2007, „ Călătoria lui Gruber” - 2009
şi încă drumul continuă cu actualele proiecte.
După
1990, revenit în ţară, regizorul a putut să-şi continue opera şi
să recurgă la reparaţiile necesare propriei opere, maltratate de
legile comunismului, dar mai ales de „specialiştii” vremurilor.
Radu
Gabrea este un artist complet, căci a regizat şi teatru („Cui îi
e frică de Virginia Woolf” - 1996, „Maria Callas – La Divina”
- 1997, etc.), şi documentare („Ultimele zile din viaţa
Elenei Ceauşescu şi a lui Nicolae Ceauşescu”), şi operă, şi seriale Tv,
iar perioada 1964 – 1974 este legată definitiv de publicistică,
prin analizele cinematografice referitoare la consacraţi ai
cinematografiei mondiale precum Fellini, Vajda, Bergman, Antonioni, Hitchcock, ş.a.m.d.
Opera
cinematografică a lui Radu Gabrea este complexă, profundă, duce
dincolo de realităţile istorice, în căutarea libertăţii şi a unui
mod de exprimare propriu, amprentat de dubla moştenire culturală
familială.
Departe
de glanţul dezlegărilor facile, de multe ori departe şi de
tendinţele tematice şi cinematografice ale vremii, Radu GABREA a
căutat în ghemul de date şi evenimente preexistente sau inventate,
detaliul, evenimentul incipient, micile personaje şi întâmplări,
generatoare de evenimente cu valoare istorică, tematică sau
sentimentală.
La lansare: Călin Stănculescu (stg.) şi Radu Gabrea (dr.) |
„Radu
GABREA, Biografia unei opere", de Călin Stănculescu, este o carte
de artă în sine, în care detaliul biografic, istoric şi tehnic se
află într-o simbioză perfectă cu prezentarea grafică de album
de artă, lucru făcut posibil de autorul textului Călin Stănculescu
şi specialiştii editurii: layout Irina Spirescu, editor Emil
Stanciu, imagini Coş Aelenei, grafică şi DTP Irina Spirulescu, în
coordonarea lui Arpad Harangozo.
Structura secvenţială a cărţii, având capitole distincte pentru fiecare domeniu de activitate, respectiv pentru confirmarea recunoaşterii internaţionale în domeniu, cu premii şi trofee obţinute de-a lungul timpului, defineşte omul şi opera în contextul filmografiei mondiale dar şi contextul social şi istoric al vremurilor.
O dată cu recenta lansare a volumului a fost lansat şi filmul biografic Radu Gabrea, realizat de Doru Doroftei, în care am apreciat apariţia autorului ca narator al propriilor evenimente şi documentarea cu numeroase imagini din arhiva personală a regizorului şi a filmografiei internaţionale.
Irina IOSIP