Festivalul A.R.T.E. 2021, "CALEA SUFERINȚEI": "... un REMEMBER care să insufle omenirii dorința de pace, de armonie universală și aspirație spre lumina interioară, în care «noaptea minții» să nu mai fie posibilă și ororile aberante, comise în trecut sub teroare, să nu se mai repete vreodată."
Ofelia Huțul - fondator, manager și curator al Festivalului A.R.T.E.
De peste 10 ani se desfășoară la Iași sub coordonarea doamnei Prof. Dr. Ofelia Huțul, Festivalul Internațional A.R.T.E - fiecare majusculă corespunzând unei secțiuni, unui domeniu de activitate, oferit ca sursă de inspirație artiștilor vizuali participanți: Arte, Reciclări, Terapii, Educații. Cu ocazia încheierii celei mai recente ediții, imediat după festivitatea de premiere, curatoarea a răspuns invitației de a oferi câteva detalii despre acest eveniment, care s-a desfășurat de-a lungul timpului în mai multe orașe: Iași, Blaj, Galați, Vaslui și Chișinău.
"2021 este al Xl-lea an de când sunt managerul acestui proiect INTERNAȚIONAL și, până acum vreo doi ani, funcționând ca profesor de EDUCAȚIE PLASTICO-VIZUALĂ în învățământul preuniversitar, prin Inspectoratul Școlar Județean Iași, am tot solicitat și obținut AVIZUL FAVORABIL al MINISTERULUI EDUCAȚIEI pentru a figura cu acest proiect în C.A.E.N., C.A.E.J. sau C.A.E.R.I., adică în CALENDARUL ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE la niveluri superioare. Mi-am dorit ca această manifestare artistică să continue și după pensionare, căci... ARTIST rămâi toată viața!
Artiștii au avut de ales între 4 DOMENII: Arte, Reciclări, Terapii și Educații iar în fiecare dintre aceste secțiuni TEMATICA A FOST LIBERĂ, la latitudinea și după preferințele autorilor. În iunie 2021 s-au împlinit 80 de ani de la POGROMUL de la Iași, evenimentul fiind dedicat comemorării victimelor acestuia și holocaustului, așadar tematica expozițiilor a venit de la sine.
Aproape de fiecare dată Proiectul a fost trecut în Calendarul activităților Ministerului Educației din România iar în acest an se află în "Programul Activităților Primăriei Ieșene" ale lunilor iunie și iulie. Inițiat sub semnul dorinței de pace planetară, Proiectul "CALEA SUFERINȚEI", fondat și manageriat de subsemnata Prof. Dr. Ofelia Huțul - artist vizual, este unul "de suflet" și, pentru ca acesta să se contureze și-au dat concursul importante instituții ieșene: Primăria Iași, U.A.P. din România - filiala Iași, Comunitatea Evreilor din Iași, personalități din cadrul Universității de Arte "G. Enescu" Iași dar și din mass media: TeleMoldova Plus și altele.
Așadar, ediția din acest an este dedicată comemorării victimelor Pogromului și Holocaustului și se dorește a se constitui într-un REMEMBER care să insufle omenirii dorința de pace, de armonie universală și aspirație spre lumina interioară, în care "noaptea minții" să nu mai fie posibilă și ororile aberante, comise în trecut sub teroare, să nu se mai repete vreodată...
Manifestarea artistică s-a desfășurat aproape concomitent în mai multe locații ieșene."
În 2021, evenimentul a căpătat o dimensiune superioară, atât prin numărul de locații de expunere cât și prin participarea care pare a fi cea mai largă de până acum. Puteți detalia?
"Comunitatea locală - Primăria Municipiului Iași a primit cu bucurie Proiectul și tema acestuia și ne-a oferit două galerii expoziționale: Galeriile Municipale "Dan Hatmanu" și ale Muzeului Municipal "Regina Maria", la fel și Comunitatea Evreilor din Iași care a fost de acord să expună lucrări de-ale participanților în Sinagoga Merarilor. Deci în trei locații s-au etalat lucrări în total, dar ...cam atât! Așadar, neprimind nicio finanțare pentru proiect, albumul final a fost oferit spre achiziționare oricărui artist care și l-a dorit!
Profund sensibilizați, pictori, graficieni, sculptori și alți autori care practică tehnici mixte, din cadrul celor mai importante filiale ale U. A. P. din România dar și profesioniști din alte țări, au răspuns cu promptitudine invitației. Este vorba de artiști de elită care, prin participarea lor la acest festival de interes internațional, i-au adus un plus de valoare.
Au participat în total 215 artiști dintre care 41 din alte 14 țări: Israel, Ecuador, India, Rep. Moldova, Muntenegru, U.S.A., Sri Lanka, Anglia, Jamaica, Rusia, Serbia, Germania, Italia și Canada."
"Juriul în acest an a fost compus din Profesorii Universitari Doctori: Eleonora Brigalda (Rp. Moldova), Petru Bejan și Mihai Păstrăguș - toți aceștia trei fiind și critici de artă, Președintele Filialei ieșene a U.A.P. din România Felix Aftene și Vicepreședintele acesteia Prof. Univ. Dr. C-tin Tofan. De asemeni, din juriu au mai făcut parte: Directorul Muzeului Municipal "Regina Maria" Dr. Aurica Ichim, Președintele Comunității Evreilor din Iași Benjamina Ides Vladcovschi, curatorii: Prof. Dr. Mariea Boz și subsemnata, Prof. Dr. Ofelia Huțul. Lista membrilor evaluatori se încheie cu Președinta Juriului Conf. Univ. Dr. Emanuela Ilie, critic.
Fiecare dintre cele trei expoziții a fost vernisată de către: curatori, directorii locațiilor, eseistul Prof. Dr. Cristina Talpan și criticul de artă Prof. Univ. Dr. Petru Bejan.
Catalogul expoziției este martorul ce va păstra peste ani în memoria colectivă, atitudinea, sentimentele și arta autorilor participanți privind aceste atrocități care s-au petrecut, trebuie să subliniem, într-o mare parte a lumii, în care parte, din păcate, s-a aflat și România. Și, poate, conținutul lui va influența generațiile și politicile viitoare, astfel încât acest tip de deraieri ale umanității de la morală și spiritul său să nu se mai repete sub nici o motivație, nicicând și niciunde...
"Cu alese mulțumiri criticului Prof. Univ. Dr. Petru Bejan, citez cuvântul acestuia aflat în deschiderea catalogului:
« Calea suferinței. Despre penitență, rezistență și sacrificiu
Potrivit unei rezoluții asumate în 2005 de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite, 27 ianuarie a fiecărui an este Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului. În felul acesta, evocarea dramelor individuale și colective presărate în decursul istoriei devine o bună ocazie de a denunța ideologiile intolerante și represive la adresa celuilalt. Supralicitarea orgoliilor identitare, a urii și neîncrederii între state, îndeosebi înainte și pe durata Celui de-al Doilea Război Mondial, a avut ca pandant afirmarea unui naționalism găunos, xenofob, proclamând superioritatea unor comunități asupra altora.
Etimologic, termenul „holocaust” trimite la semnificații precum cele de ardere în foc, ofrandă adusă zeilor, jertfă, sacrificiu. Prin extensie, și adaptat la realitățile ultimului secol, cuvântul a căpătat înțelesul de crimă în masă, masacru colectiv, exterminare a unei populații de către alta, genocid. Principele ținte ale voinței de excluziune? Străinul, diferitul, educatul, înstăritul, întreprinzătorul, minoritarul... Stigmatizați și demonizați în propaganda oficială, astfel de „țapi ispășitori” preluau de pe umerii populației majoritare povara „vinei” și a „răului” pentru frustrările și precaritățile de moment. Pentru mulți nefericiți ai sorții - persecutați, exilați și deportați de tot felul -, calea vieții însumează experiențele tragice ale penitenței, rezistenței și sacrificiului. Printr-un concurs ostil de împrejurări, calea suferinței devine, în fapt, și calea mântuirii.
Asumată cu responsabilitate și discernământ de Ofelia Huțul și Mariea Boz, în dublă ipostază, de curatori și artiști expozanți, Calea suferinței reprezintă un omagiu vizual adus victimelor Holocaustului. Transpus în limbajul imaginilor, evenimentul din capitala Moldovei a reunit în trei spații de expunere importante (Muzeul Municipal „Regina Maria”, Galeria „Dan Hatmanu”, Sinagoga Merarilor) circa 220 de artiști din 13 țări, propunând o întreită miză: comemorativă, artistică și educativă.
Concepută ca un necesar „arc peste timp”, expoziția s-a dorit a fi o contrapondere simbolică la amnezia generalizată care ne face uneori neatenți sau indiferenți față de marile traume ale trecutului. Asemenea lui Francisco Goya altădată, artiștii atrag atenția asupra momentelor insurmontabile de cumpănă și conflict, când „somnul rațiunii” poate naște monștri. Sunt de evitat, așadar, situațiile în care „teroarea istoriei” resimțită în plan comunitar îmbracă formele extreme ale discriminării, violenței și morții. Proiectul este, totodată, și o invitație de a privi cu empatie, cu înțelegere „afectivă”, la suferința celuilalt, căutând să ne transpunem, pe cât posibil, „în pielea”, firea și în sufletul acestuia.
Care ar fi liniile de forță ale expoziției ? Evoc, doar schițat și selectiv, lucrări excelent situate în câmpul problematic delimitat de organizatori... Tabloul lui Horia Gherghina, înfățișând un peisaj crepuscular, apocaliptic, aducând în prim-plan figura încruntat-amenințătoare a lui Hitler, deasupra căreia se ridică o zvastică incandescentă, susținând corpul incendiat al unui prizonier. Eugen Dornescu schițează ipostaze ale omului revoltat, căutând să se descătușeze din strânsorile opresiunii psihice, fricii și prejudecăților. Aurel Bica-Denuța pictează chipurile deformate de suferință ale prizonierilor unui lagăr. Bogdan-Dumitru Enache surprinde moartea unui deținut ce încerca să treacă dincolo de sârma ghimpată, spre lumea libertăților interzise. Maria Mănucă alcătuiește un tablou cu chipuri de copii, victime inocente ale războiului, în ochii cărora se citește atât tristețea, cât și spaima necunoscutului. Viorica Toporaș pictează un vultur negru, planând amenințător deasupra unui peisaj idilic, alb, imaculat, metaforă vizuală a păcii și armoniei pe cale a fi tulburate. Virgiliu Parghel alege tot negrul pentru a simboliza Neantul, dar și regretul, tristețea sau doliul.
Lucrări deosebit de expresive, dovedind deopotrivă rafinament și suplețe plastică, sunt semnate de pictori precum Răzvan Caratănase, Eleonora Brigalda, Silla Maria Campanini, Lucia Pușcașu, Sorin Iacob, Florența Ionescu, Amy Vasilescu, Ciprian Radovan, Viorel Vasiliu, Liviu Șoptelea, Georgeta Gheorghiu, Adriana Podoleanu, Carmen Gâtlan, Dan Neamu, Doru Cernea, Daniela Isache, Marinela Rusu, Victoria Taroi, Codruț Duduman, Florin Mocanu, Lavinia Dima, Lisandru Neamțu, Sabina Drinceanu, dar și de sculptori importanți - Sorin Purcaru, Cosmin Mihai Iațeșen, Gabriel Obreja, Gh. Drăgan, Dumitru Gârea...
Care sunt atúurile de necontestat ale expoziției? O impresionantă mobilizare de forțe, dând evenimentului o anvergură internațională; echilibru optim între subiectul propus de curatori și conținutul lucrărilor etalate; realizări plastice de o certă valoare artistică; un proiect de atitudine, prin care artiștii arată că refuză eschiva și neutralismul, dovedindu-se interesați și de trecut, dar și de ceea ce se poate întâmpla în viitor. Arată, altfel spus, că le pasă. Spre lauda lor... »
Întradevăr, catalogul-album se va regăsi în curând la Biblioteca Națională a României - depozitarul central al memoriei culturii scrise române dar și la alte biblioteci regionale și va fi oferit spre răsfoire publicului larg, mult timp de acum încolo.
Mi-a mai rămas să mulțumesc pe această cale tuturor participanților și colaboratorilor pentru aportul adus la îndeplinirea dezideratelor actualei ediții a festivalului, care parcă au fost mai multe și mai greu de îndeplinit decât în anii precedenți."
Irina Iosip
Postări
