sâmbătă, 27 iulie 2024

Expoziția "Van Gogh and the Stars", Arles, 1 iunie - 25 august 2024


Capodopera lui Vincent van Gogh „Noapte înstelată” (realizată la Arles, în 1888, cu doi ani înainte de a muri; ulei/pânză, 73 x 92 cm, v. https://www.musee-orsay.fr/fr/oeuvres/la-nuit-etoilee-78696), din colecția Muzeului d’Orsay, este vedeta absolută a evenimentului din Arles, expoziția „Van Gogh and the Stars”, curatoriată de Jean de Loisy și Bice Curiger, care are loc între 1 iunie și 25 august 2024.
 

Curatorii aduc o nouă perspectivă asupra artei și a preocupărilor intelectuale ale artistului, integrând lucrarea în expoziția din Arles, dedicată influenței descoperirilor astronomiei prin scrierile astronomului Camille Flammarionm asupra domeniilor creative din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, precum literatura și arta.

Astfel de descoperiri astronomice au fost popularizate de reviste care au avut o mare influență în perioada respectivă. Science-fiction și ipotezele metafizice îndrăznețe au adăugat mister și emoție, contribuind la climatul în care s-au născut lucrările nocturne ale lui Vincent van Gogh. Claritatea nopților mediteraneene, în care stelele aveau corespondentul pământean în iluminatul public de pe malurile Ronului, au accentuat caracterul hipnotic al artei lui van Gogh. Privind nopțile, la un moment dat, Vincent îi scria surorii sale că „ adesea, am impresia că noaptea este chiar mai bogată în culori decât ziua”.
 
În mod cert artistul a fost impresionat și influențat de cunoștințele noi și armosfera erervescentă a vremurilor. Se știe că artistul a studiat meticulos pentru aranjarea precisă a constelațiilor în picturile sale.

Intelectualii timpului au apreciat și diseminat în spațiul larg noile descoperiri astronomice ale timpului, integrându-le în literatură, precum Victor Hugo și Jules Verne sau în pictură precum Jean-François Millet, Camille Corot, James McNeill Whistler și Vincent van Gogh.

Expoziția, cuprinzând 165 lucrări realizate de 85 de artiști, prezintă câteva dintre cercetările care au fascinat publicul vremii, inclusiv lucrările marilor ilustratori științifici precum Étienne Léopold Trouvelot și desenele lui Lord Ross cu galaxiile în spirală care seamănă atât de mult cu cele ale lui van Gogh.

Influența acestei scene nocturne a fost considerabilă, așa cum se arată în lucrările ulterioare ale unor artiști precum Edvard Munch, Augusto Giacometti, Robert Delaunay, František Kupka, Kasimir Malevitch, Georgia O'Keeffe, Helen Frankenthaler și alte figuri importante, care sunt și ele prezentate în expoziție.

Într-o scrisoare din iulie 1888 către fratele său Theo, Vincent își imaginează stelele ca refugiu al morților. Această credință, care ocupă un loc proeminent în literatura pseudo-științifică de la mijlocul secolului al XIX-lea, i-a influențat și pe contemporanii săi, precum pe Akseli Gallen-Kallela, Odilon Redon, James Ensor, Wenzel Hablik și Constantin Ciurlionis.

Dar fascinația pentru noapte a continuat și în arta contemporană. Lucrări de Tony Cragg, Alicja Kwade, Anselm Kiefer, Mariko Mori, Gillian Brett, Alfred Smith, Dove Allouche, Yves Klein, Lee Bontecou și alții sunt, de asemenea, incluse în această călătorie expozițională către stele, întreprinsă datorită revenirii lucrării „Noapte înstelată” pe malurile râului care care i-a fost sursă de inspirație lui Vincent van Gogh.

Irina IOSIP