VIBRAȚII FLORALE
Deși aparent ușor accesibilă, natura statică florală este, de fapt, pretențioasă. Pentru a nu fi banală și prozaică, ea solicită o reală angajare subiectivă în orizontul valorilor estetice.
În linia unei tradiții marcate de vibrația lui Ștefan Luchian, de pildă, florile Mihaelei Crăciun răspund acestei solicitări prin forme care degajă lirism, sensibilitate și visare. Lucrările sale din expoziția „Prospecții florale” se înscriu în registre artistice care se diferențiază prin abordare. Unul este cel clasic, al tehnicii în ulei, în care florile își etalează frumusețea formală și cromatică în nuanțe calde de galben înnobilat cu oranj sau de roșu stins în tonuri plurale de roz: un timp al plăcerii.
Un alt registru este cel care tinde către varianta modern-conceptuală, cu asumarea cromaticilor reci și a distorsionării formelor în tonalități aestetice: un timp al analizei. Artista este preocupată aici de observarea obiectivă a structurii vegetale, renunțând la încântarea pe care o trăiește și o transmite prin lucrările din prima categorie.
Spațiul este o adevărată provocare, chiar și pentru flori, fie ele prezențe încântătoare, fie obiecte de analiză. De aceea, în relația ei timidă cu florile, pe care nu se hotărăște dacă să le trateze ca pe ființe vii sau nu, artista creează uneori compoziții a căror dinamică indecisă se odihnește în culoare.
Din perspectivă strict botanică, orizontul Mihaelei Crăciun cuprinde felurite plante, de la macul efemer și vulnerabil până la trandafirul robust și puternic, ceea ce vorbește despre o deschidere, curiozitate și forță de explorare incontestabile, care își găsesc cea mai potrivită exprimare în pictură.
Din perspectivă artistică, orizontul este deschis și vibrant, populat de flori și emoții deopotrivă, de culori și linii, lumini și umbre discrete care evocă o personalitate picturală în devenire.
Prof. dr. Ana-Irina Iorga
Postări
