 |
| Gabriel Rusu, "Ștefan Mihăilescu Brăila", tehnică mixtă, 29,7 x 42 cm |
miercuri, 30 aprilie 2025
Gabriel RUSU, România: "Ștefan Mihăilescu Brăila"
duminică, 27 aprilie 2025
marți, 15 aprilie 2025
Liviu STĂNILĂ, România: "Avem de unde alege"
.jpg) |
| Liviu STĂNILĂ, România, "Avem de unde alege", tuș și culori de apă |
joi, 10 aprilie 2025
Ana-Irina IORGA: Iubirea - ctitor de cultură
IUBIREA - CTITOR DE CULTURĂ
A doua jumătate a lunii februarie are conotații multiple în calendarul spiritulității naționale, în agenda culturală ieșeană, dar și în cea imaginară a fiecăruia dintre noi. Expoziția „Nuanțele iubirii”, organizată și curatoriată de prof. dr. Ofelia Huțul, la Galeriile de Artă ale Municipiului Iași „Dan Hatmanu”, începând cu data de 14 februarie, răspunde multora dintre ele.
Vernisajul din 19 februarie a analizat și apreciat, prin vocile dr. Aurica Ichim, a conf. univ. dr. Emanuela Ilie și a prof. univ. dr. Mihai Dorin, toate lucrările expuse – de pictură, sculptură, grafică, artă decorativă și artă digitală – care exprimă, în modalități originale, înfățișările diferite, nuanțate, ale iubirii: emoții, sentimente, atașamente, pasiuni pentru sufletul și trupul uman, pentru natură și ritmicitatea ei cosmică, pentru patrie, pentru simetrie și frumusețe, pentru bine și adevăr!
Vernisajul a celebrat, de asemenea, omul și artistul căruia expoziția îi este dedicată: Constantin Brâncuși. Compozițiile inedite ale exponatelor, cromatica subiacentă, materialitatea pregnantă a sculpturilor, deplinătatea realității și dorința artistică de abstractizare a ei - evocă, în memoria colectivă a publicului românesc, demersul brâncușian de esențializare a formelor.
19 februarie este, în egală măsură, ziua în care este sărbătorit și Marin Sorescu, alt mare oltean al culturii noastre. Deși nerostite cu voce tare, versurile poetului se alăturau, discrete, lucrărilor din această expoziție adusă, cu delicatețe, în dar, Marelui Brâncuși:
„Vine o vreme
Când trebuie să tragem sub noi
O linie neagră
Și să facem socoteala.
Câteva momente când era să fim fericiți,
Câteva momente când era să fim frumoși
Câteva momente când era să fim geniali.
Ne-am întâlnit de câteva ori
Cu niște munți, cu niște copaci, cu niște ape
(Pe unde-or mai fi? Mai trăiesc?),
Toate acestea fac un viitor luminos -
Pe care l-am trăit.
O femeie pe care am iubit-o
Și cu aceeași femeie care nu ne-a iubit
Fac zero.
Un sfert de ani de studii
Fac mai multe miliarde de cuvinte furajere
A căror înțelepciune am eliminat-o treptat.
Și, în sfârșit, o soartă
Și cu încă o soarta (de unde-o mai fi ieșit?)
Fac două (Scriem una și ținem una.
Poate, cine știe, există și viața de apoi).”
Din nuanțele evocate de această extraordinară expoziție, deschisă până pe 10 martie, nu lipsesc nici umbrele amintirilor învățătorului Ion Creangă, prezent în agenda noastră imaginară pe data de 1 martie, ca semn al primăverii literaturii românești.
În Galeriile de Artă „Dan Hatmanu” s-au întâlnit, așadar, voci, destine, arte și artiști ale căror iubiri au ctitorit și ctitoresc în continuare cultura noastră.
Prof. dr. Ana-Irina Iorga
duminică, 6 aprilie 2025
Sara Pleșa Popescu: "ÎNTR-O LUME CARE A UITAT SĂ PLÂNGĂ, PĂPUȘILE ÎNCĂ ȚIN DOLIU"
ÎNTR-O LUME CARE A UITAT SĂ PLÂNGĂ, PĂPUȘILE ÎNCĂ ȚIN DOLIU
- MANIFESTUL DOLIULUI UITAT -
Există imagini care nu ar trebui să existe. O jucărie rămasă tăcută lângă trupul inert al unui copil. Un leagăn gol pendulând în vânt, acolo unde râsul a fost frânt. Aici nu mai e metaforă, ci realul dus la extrem – realul care începe acolo unde gândirea tace. Într-o lume în care apusul cel veșnic se frânge la pământ cu aprobări tăcute, rugăciunile nu mai au cupolă, nu mai au cer să le asculte.
Poți să crezi ce vrei. Să te îmbeți cu idealuri, cu dogme, cu reflexii în oglinda unei morale de împrumut. Dar faptele sunt mai limpezi decât orice discurs. Și ele nu pot fi dezmințite. Nimeni nu va mai reda viață acelui suflet. Nimeni nu va mai alina brațele goale ale părinților. Iar cei care ar fi trebuit să privească drept în rană, privesc în altă parte. Pentru că e mai comod. Pentru că e mai profitabil. Pentru că nu e al lor. Ce rușine de umanitate.
Nu sunt mamă, dar știu: a pierde un copil nu e o experiență, e o explozie care lasă lumea în bucăți.
Și uneori mă întreb – chiar dacă aș fi fost sănătoasă, chiar dacă viața mea ar fi fost întreagă – cum aș fi putut fi cu adevărat fericită într-o lume care acceptă absurdul ca pe o normă?
E suficient să-ți pui lentile roz peste ochii aproape închiși și să declari că e pace? Realitatea nu cere părerea noastră. Ea e. Și e cumplită. În colțuri îndepărtate sau aproape de noi. În aerul rarefiat al marilor puteri, dar și în colbul tăcut al drumurilor de țară. Nedreptul nu se oprește la granițe.
Unora li se dă. Alții sunt lăsați pradă zarurilor aruncate în plictis. Exilul din viață nu face statistici etice. Uneori pare aleatoriu. Alteori pare doar un gest repetat din inerție până la uitare. Și nimic nu mai șterge asta. Nici timpul. Nici discursurile. Nici tăcerile. La fel cum nimic nu mai șterge alte tragedii uitate, înfășurate frumos în amnezia colectivă. Poate doar uitarea, da – acea formă de politețe a istoriei. Am devenit doar uitare.
Text și credit foto Sara Pleșa Popescu
artist plastic, critic de artă, scriitor
https://www.facebook.com/sara.kuki
https://www.facebook.com/SaraPlesaPopescu
https://www.facebook.com/sara.kuki
https://www.facebook.com/SaraPlesaPopescu
- Fragment din Jurnalul tinerei creatoare Sara, aflată în grea și
îndelungată suferință. Povestea ei o puteți citi pe paginile Facebook de
mai sus. La strigătul ei
de ajutor, cât încă poate fi auzit, cei care doresc să o să susțină, o pot
face urmând indicațiile de pe aceste pagini.
Artist plastic, Sara este absolventă
a Facultăţii de Istoria şi Teoria Artei și a unui master în Literatură
Comparată. A debutat ca scriitoare și critic de artă în reviste de
cultură naționale precum "Tribuna", "Arta", "Steaua" și "Egophobia". Este autoare a două volume de poezie "Paper
Cut" și "Retrospectiva rănilor" -
miercuri, 2 aprilie 2025
CONSTITUȚIA ROMÂNIEI (8)
CONSTITUȚIA ROMÂNIEI (8)
TITLUL III
Autorităţile publice
CAPITOLUL I
Parlamentul
SECŢIUNEA 1
Organizare şi funcţionare
ARTICOLUL 61
Autorităţile publice
CAPITOLUL I
Parlamentul
SECŢIUNEA 1
Organizare şi funcţionare
ARTICOLUL 61
Rolul şi structura
(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.
(2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat.
ARTICOLUL 62
Alegerea Camerelor
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.
(2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie.
(3) Numărul deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte prin legea electorală, în raport cu populaţia ţării.
ARTICOLUL 63
Durata mandatului
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.
(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
(3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.
(4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
(5) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul Parlament.
ARTICOLUL 64
Organizarea internă
(1) Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea.
(2) Fiecare Cameră îşi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalţi membri ai birourilor permanente sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului.
(3) Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere.
(4) Fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune.
(5) Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere.
ARTICOLUL 65
Şedinţele Camerelor
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează în şedinţe separate.
(2) Camerele îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, pentru:
a) primirea mesajului Preşedintelui României;
b) aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) declararea mobilizării totale sau parţiale;
d) declararea stării de război;
e) suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare;
f) aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării;
g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
h) numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii;
i) numirea Avocatului Poporului;
j) stabilirea statutului deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
k) îndeplinirea altor atribuţii care, potrivit Constituţiei sau regulamentului, se exercită în şedinţă comună.
ARTICOLUL 66
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.
(2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie.
(3) Numărul deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte prin legea electorală, în raport cu populaţia ţării.
ARTICOLUL 63
Durata mandatului
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.
(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
(3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.
(4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
(5) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul Parlament.
ARTICOLUL 64
Organizarea internă
(1) Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea.
(2) Fiecare Cameră îşi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalţi membri ai birourilor permanente sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului.
(3) Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere.
(4) Fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune.
(5) Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere.
ARTICOLUL 65
Şedinţele Camerelor
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează în şedinţe separate.
(2) Camerele îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, pentru:
a) primirea mesajului Preşedintelui României;
b) aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) declararea mobilizării totale sau parţiale;
d) declararea stării de război;
e) suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare;
f) aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării;
g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
h) numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii;
i) numirea Avocatului Poporului;
j) stabilirea statutului deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
k) îndeplinirea altor atribuţii care, potrivit Constituţiei sau regulamentului, se exercită în şedinţă comună.
ARTICOLUL 66
Sesiuni
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.
(2) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor.
(3) Convocarea Camerelor se face de preşedinţii acestora.
ARTICOLUL 67
Actele juridice şi cvorumul legal
Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor.
ARTICOLUL 68
Caracterul public al şedinţelor
(1) Şedinţele celor două Camere sunt publice.
(2) Camerele pot hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete.
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.
(2) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor.
(3) Convocarea Camerelor se face de preşedinţii acestora.
ARTICOLUL 67
Actele juridice şi cvorumul legal
Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor.
ARTICOLUL 68
Caracterul public al şedinţelor
(1) Şedinţele celor două Camere sunt publice.
(2) Camerele pot hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete.
(Camera deputaților, https://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?id=339&idl=1&par1=3)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
