Gabriel RUSU, România: "Jony Răducanu"

 

 

Gabriel Rusu, "Jony Răducanu", tehnică mixtă,  29,7 x 42 cm

Expoziția "CROMOSONOR", IN MEMORIAM, a artistului vizual prof. Costin NEAMȚU

 

Expoziția "CROMOSONORE" a artistului vizual prof. Costin NEAMȚU (1939-2025

deschisă între 28.04 și 11.05.2025 la Galeria Căminul Artei / Centrul Artelor Vizuale (parter și etaj) din București, aduce, IN MEMORIAM, creația recentă a artistului,  în mijlocul colegilor de breaslă și a publicului său de o viață.

Evenimentul comemorativ continuă preocupările artistului în investigația imaginii și împlinește dorința sa de a fi organizat în spațiul Galeriei Căminul Artei din București. Are loc la împlinirea a 100 de zile de la plecarea sa dintre noi." (Curator: Lisandru Neamtzu)

 

Liviu STĂNILĂ, România, "Electoratul pasiv"

 

Liviu STĂNILĂ, România, "Electoratul pasiv", tuș și culori de apă

 

Conversații vizuale: Expoziția "ALTER", Galeria Simeza, București

 

 

Conversații vizuale: Expoziția "ALTER", Galeria Simeza, București 

 

Sculpturile lui Roberto Apati în conversație vizuală cu desenele a 22 de artiști: Ana Luchian, Andrei Vlădeanu, Bogdan Andronic, Bogdan Bratu, Bogdan Cazacincu, Cristian Velescu, Dragoș Bojin, Dragoș Mușat, Elena Lupașcu, Eugen Raportoru, Florin Stoiciu, George Bădițescu, Ionuț Cristea, Iulian Gheabă, Laurențiu Midvichi, Matei Apati, Mihai Glodeanu, Natalia Lazăr, Răzvan Stanciu, Sebastian Prioteasa, Sofia Ovejan și Valeriu Lazăr

Expoziție de desen și sculptură "ALTER" a Asociației Culturală pe "URMELE ARTEI" și a Grupului HDD

"O expoziție cu lucrări excepționale, realmente merită văzută nu doar pentru forța vizuală, cât și aproape terapeutic." - curator Roxana Dumitrache

 

 

 

Ana-Irina IORGA: "Reveriile unui arhetip feminin"

 

Reveriile unui arhetip feminin

Expoziția „Reverii” a Elenei NAZARE, de la Galeria „Monique Roussel” din Iași, însumează pictură în ulei pe pânză și fotografie, într-o sinteză inedită, curajoasă și asumată. Cele două tehnici utilizate pot vorbi despre două discursuri vizuale, despre două limbaje artistice și despre două atitudini culturale, ceea ce nu înseamnă, însă, lipsa unității expoziționale. Elementul lor comun și de continuitate artistică este reprezentat de tipul de emoționalitate care se află în subsidiarul creativității autoarei, filtrat printr-un imaginar arhetipal ce gravitează în jurul hetairei, personificare a recuperării conștiinței de sine prin înfrângerea fricii.

Universul aproape oniric pe care îl generează grupajul fotografic al Elenei Nazare reunește ipostaze contemporane ale acestei feminități arhetipale, pe care le realizează prin amplificări cromatice contrastante amplasate în compoziții echilibrate, vibrate de ecouri prerafaelite. Alături de flori, care descriu, prin dimensiuni și culori, spații decorativ-imaginare, sunt prezente obiecte simbolice, precum oglinda, pieptănul și foarfecele care, prin alăturarea cu o corporalitate feminină atemporală, realizată în multiple nuanțe de negru și griuri ale volumelor, la care se adaugă note difuze de verde reverberat diferit pe suprafețele lor, insinuează dimensiuni existențiale spectrale.

Registrul pictural al expoziției se construiește pe structurile concentrice ale existenței, de la naturile statice ale unor interioare perene cu vase, lămpi de gaz și legume, până la natura dinamică a unor interioare onirice cu lumini selenare și prezențe masculine plutind printre cețuri, prin mijlocirea naturii umane a unor personaje feminine, de aceeași esență arhetipală ca cea din registrul fotografic. Nemișcată în ațintirea ei spre ceva din afara acestei lumi, Slujnica, de pildă, privește drept înainte, cu conștiința sinelui său etern care-i transcende condiția socială efemeră.

Elena Nazare ne propune aici o abordare sincretică, sub semnul bifrontalității: pictură și fotografie, trecut și prezent, noapte și zi, vis și conștiență. Totodată, ea ne atrage atenția asupra faptului că, în subteranul acestor direcții aparent contradictorii ale expoziției, ca și ale vieții de fapt, se află aceeași magmă afectivă, fluidă și incandescentă. 

Prof. dr. Ana-Irina Iorga