vineri, 27 iulie 2018

FEȚELE VĂZUTE ȘI NEVĂZUTE ALE VIOLENȚEI, Arta și violența (4)



Protestul în artă, este o formă de violență?

La vederea atâtor cuie înfipte cu furie în globul pământesc, în lucrarea Marilenei Preda Sânc, ne putem gândi la un protest ce s-ar asocia cu o oarecare violență, dar mesajul este clar o metaforă, care, în condițiile societății actuale, poate fi cu ușurință înțeles ca un protest intelectual.

Marilena Preda Sânc, https://www.google.ro/search?q=Marilena+Preda+S%C3%A2nc&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=_7KdM0h3EZg6bM%253A%252CR5vDiH-nGEbi8M%252C_&usg=__K7qSdWDhLZlQIn6Aymi73JX5fIk%3D&sa=X&ved=0ahUKEwiM6_iGzaPcAhVCliwKHTsLClcQ9QEITTAG#imgrc=_7KdM0h3EZg6bM:
Acțiunile de protest din artă nu pot dizolva o criză politică sau socială, însă pot deschide spațiul public pentru o situație de critică și recunoaștere. Mișcările artistice de protest permit o reconceptualizare a condițiilor de posibilitate și funcționare a sferei politice. Mai mult, ele pot să ofere un răspuns la condițiile de reprimare politică sau socială (a se vedea mișcarea Dada și Suprarealismul). Acest lucru însemnă că forțele politice sau economice pot fi influențate și, într-un bun caz, redirecționate prin cultură.

Dealtfel, pentru a caracteriza o situație de violență, trebuie luată în calcul și energia pe care o degajă, respectiv efectele pe care le produce, precum și condițiile concrete în care se manifestă. În cazul unui război clasic, de exemplu, individul este obligat prin forța împrejurărilor să-și apere viața și cum altfel, decât prin violență.

Un artist destul de constant în utilizarea manifestului este Marilena Murariu, care face o critică socială asupra mass-mediei și persoanelor angrenate în viața politică, prin expozițiile sale din ultimii ani. Adoptând liberul arbitru, face o analiză comparativă între două societăți (înainte, respectiv după 1989), relevă asemănările dintre acestea și identifică o continuitate de scopuri și practici ale unei clase „elitiste” active în societatea românească contemporană. Personaje precum Elena Ceaușescu, Nicolae Ceaușescu apar alături de personaje din sfera mass-mediei, economicului, socialului și politicului recent sau actual: Dan Diaconescu, Mărioara Zăvoranu, Vlad Voiculescu, Dinu Patriciu și miliardarul Remus Truică, precum și patru foști sau actuali președinți.

Bineînțeles că actul artistic al autoarei a fost considerat un act de violență asupra unora dintre personaje sau asupra unor grupuri de persoane și interese, fapt ce a atras și crearea unor piedici în desfășurarea unor expoziții și chiar interzicerea altora.

Marilena Murariu, „Duminică noapte în familie”, ulei pe pânză, 145/180cm, Catalog expoziție "
„SHOW-OFF, OF, OF !"
Murariu expune o panoplie de realități, în care și-au făcut loc confortabil: imorala (sau amorala), kitsch-ul, oportunismul, incultura, parvenitismul și încă multe alte tare ale societății noastre.

Dar și arta conceptuală, se poate considera că uneori ridică probleme vis à vis de o conceptualizare excesivă.  Lipsa vizualității contemplative, poate fi asimilată cu o agresiune asupra însăși ideii de artă asociată cu frumosul estetic și a percepției omului despre frumos, ca armonie și echilibru.

În zilele noastre, un plus pentru artă și comunitate, este că artiștii, indiferent de forma de artă pe care o practică, urmează tendința artei contemporane românești și a celei postmoderne internaționale, în care atitudinea și angajamentul socio-politic al artistului devin mai vizibile și mai active în spațiul public, reprezentând factori puternici dinamizanți în evoluția societății. În acest context, aspecte precum ludicul, critica și angajamentul socio-politic prin artă, se dovedesc a fi printre soluțiile menținerii unei societăți sănătoase și în progres.