Merry Christmas ! . Crăciun Fericit ! - Happy New Year 2013 ! . La mulți ani 2013 !

  

 

Premiile pentru cele mai bune producții ale anului 2012 - Festivalul INDIE al Producătorilor de Film Independenți IPIFF7

 

Recent, UPFAR - PSPCT, în parteneriat cu Uniunea Cineaștilor din România, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, a decernat premiile pentru cele mai bune producții ale anului 2012, în cadrul Galei de decernare a premiilor Festivalului INDIE al Producătorilor de Film Independenți IPIFF7.

Premiile acordate în cadrul Galei IPIFF7 au fost următoarele:

Marele Premiu PIFF7 a fost acordat de către UNIUNEA PRODUCĂTORILOR DE FILM ȘI AUDIOVIZUAL DIN ROMÂNIA celei mai bune companii de producție de film – “LIBRA FILM “ Dlui. Tudor GIURGIU și Dnei. Oana GIURGIU.

- TROFEUL IPIFF 2012 pentru cea mai bună producție de FILM DE LUNG METRAJ DOCUMENTAR a fost acordat companiei de producție de  film "STRADA FILM" pentru filmul “TURN OFF THE LIGHT”.-DIPLOMA IPIFF 2012 - Dnei. Ivana MLADENOVIC, pentru regia filmului “TURN OFF THE LIGHTS”. 

 -TROFEUL IPIFF 2012 pentru cea mai bună producție DE FILM DE SCURT METRAJ a fost acordat companiei de producție de film  "MANDRAGORA" pentru filmul “FOTOGRAFII DE FAMILIE”.

-DIPLOMA IPIFF 2012- Dlui. Andrei COHN pentru regia filmului “FOTOGRAFII DE FMILIE”.

-TROFEUL IPIFF 2012 pentru cea mai bună producție INDIE DE FILM DE LUNG METRAJ  DE FICȚIUNE a fost acordat companiei de producție  de film  "DAKINO PRODUCTION” pentru filmul  "ŞI CAII SUNT VERZI PE PEREŢI”.

-DIPLOMA IPIFF 2012 - Dlui. Dan CHIȘU pentru regia filmului "ŞI CAII SUNT VERZI PE PEREȚI”. 

-TROFEUL IPIFF 2012 pentru cea mai bună producție INDIE DE SCURT METRAJ DE FILM DE FICTIUNE a fost acordat companiei de producție "DE FILM" pentru filmul „BLU”.

-DIPLOMA IPIFF 2012- Dlui. Nicolae Constantin TANASE pentru regia filmului „BLU”.

-TROFEUL IPIFF 2012 EX EQVO PENTRU CEA MAI BUNĂ PRODUCȚIE A ȘCOLILOR DE FILM a fost acordat : U.N.A.T.C.  I.L CARAGIALE-  pentru filmul  „MY BABY”.-DIPLOMA IPIFF 2012 - Dnei. Luiza PARVU pentru regia filmului „MY BABY”.

-TROFEUL IPIFF 2012 EX EQVO PENTRU CEA MAI BUNĂ PRODUCȚIE A ȘCOLILOR DE FILM  a fost acordat "SAPIENȚIA UNIVERSITY”  pentru filmul "SZUFLA”.-DIPLOMA IPIFF 2012 - Dlui. BAN ATTILA pentru regia filmului „SZUFLA”.

În afara competiției, au fost acordate alte premii și distincții:

-PREMIUL DE EXCELENȚĂ -  FUNDAȚIEI CINEMAIUBIT PENTRU FESTIVALUL DE FILM STUDENȚESC “CINEMAIUBIT”.

-PREMIUL DE EXCELENȚĂ - Prof. CONSTANTIN PIVNICERU – Vicepreședinte UCIN.

-DIPLOME DE EXCELENȚĂ ACORDATE  NOILOR VENIȚI  ÎN CLUBUL OCTOGENARILOR.

- info -

Avangarda Europeană (1919-1939) în Arhiva Națională de Filme a României, Sesiunea a II-a

Avangarda revizitată. Sesiunea a II-a: Germaine Dulac & Luis Buñue 

Avangarda Europeană (1919-1939) în Arhiva Națională de Filme a României Sesiune II – 82 de ani de la premiera filmului L’âge d’or de Luis Buñuel

20 și 22 decembrie, ora 19.00, Cinemateca Eforie (Str. Eforie, Nr. 2)

Joi, 20 decembrie și sâmbătă, 22 decembrie, de la 19.00 seara, Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române (Str. Eforie Nr. 2), continuă difuzarea în premieră absolută a filmelor avangardei europene aflate în Arhiva Națională de Filme a României. Ce-a de-a doua sesiune din cadrul proiectului Avangarda revizitată…, la care vă invităm, este dedicată primei proiecții publice a peliculei lui Luis Buñuel, L’âge d’or, decembrie 1930.

Artiști: Germaine Dulac, Luis Buñuel, Salvador Dalí, Max Ernst, Marie Berthe Ernst, Paul Éluard ș.a.

Concept și viziune curatorială: Igor Mocanu

Organizatori: Arhiva Națională de Filme a României – Cinemateca Eforie

Filmările la Vârsta de aur au început în preajma Crăciunului lui 1929, în studiourile de la Billancourt, pe un platou învecinat cu al lui Eisenstein, pe care acesta turna Romanța sentimentală. Peste aproape un an de zile, filmul era gata. Prima proiecție publică, după spusele lui Buñuel, a avut loc la începutul lunii decembrie 1930, la Cinema Panthéon, unde Charles și Marie-Laurie de Noailles invitaseră crema aristocrației pariziene. A urmat încă o săptămână de proiecții în cineclubul Studio 28, timp în care presa se dezlănțuise la adresa filmului, culminând cu atacurile armate ale Ligii Patrioților asupra cineclubului. Bombe aruncate pe ecran, tradiționala expoziție de artă suprarealistă de la intrare – distrusă, bătuți, loviți, răniți, fără morți, însă cu o interdicție de difuzare aproape jumătate de secol dată filmului. Acesta e bilanțul premierei filmului. Interdicția dată atunci va fi menținută de Biroul de Cenzură până în 1981. Copia deținută de ANF a intrat în România în jurul anului 1973, printr-un schimb tradițional de pelicule cu Cinemateca Belgiei.

Sesiunea a II-a. 

Program: 20 și 22 decembrie, ora 19.00

 
SURÂZĂTOAREA DOAMNĂ BEUDET / LA SOURIANTE MADAME BEUDET

Franța, 1922, a/n, mut, Dramă, 26m20s

R. Germaine Dulac, S. Denys Amiel, André Obey

Imagine: A. Morrin, Maurice Forster, Paul Parguel

Producători: Charles Delac, Marcel Vandal

Cu: Germaine Dermoz, Alexandre Arquillière, Jean d’Yd, Yvette Grisier, Madeleine Guitty, Raoul Paoli, Armand Thirard

 


VÂRSTA DE AUR / L’ÂGE D’OR

Franța, 1929, a/n, sonor, ficțiune, 66m34s

R. Luis Buñuel, S. Luis Buñuel, Salvador Dalí, Marchizul de Sade

Producător: Contele de Noailles

Imagine: Albert Duverger

Cu: Gaston Modot, Lya Lys, Caridad de Laberdesque, Max Ernst, Josep Llorens Artigas, Lionel Salem, Germaine Noizet, Duchange, Bonaventura Ibáñez, Marie Berthe Ernst, Paul Éluard ș.a.

---

Avangarda revizitată. Avangarda Europeană (1919-1939) în Arhiva Națională de Filme a României – este un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetării modului în care s-a constituit cultura vizuală autohtonă și cultura filmului în perioada de până la naționalizarea din 1948 a producției cinematografice din România, cât și a filmelor deținute de cinematografele locale. Filme anterioare: Sesiunea I-a: LA FÊTE ESPAGNOLE (Germaine Dulac, 1919/1920), BALLET MÉCANIQUE (Fernand Léger, Dudley Murphy, 1923/1924), AU SECOURS! (Abel Gance, 1923/1924), ENTR’ACTE (René Clair, 1924), UN CHIEN ANDALOU (Luis Buñuel, 1928). Urmează: Sesiunea a III-a: FIÈVRE (Louis Delluc, 1921), LA FEMME DE NULLE PART (Louis Delluc, 1921), LE SANG D’UN POÈTE (Jean Cocteau, 1930/1945).

- Comunicat  -

A 7-a ediţie a Festivalului Indie al Producătorilor de Film Independent - IPIFF, 17 - 19 decembrie 2012, Cinema Studio

UNIUNEA PRODUCĂTORILOR DE FILM ȘI AUDIOVIZUAL DIN ROMÂNIA și UNIUNEA CINEAȘTILOR

Au deosebita plăcere de a vă invita să participați la cea de a 7-a ediţie a FESTIVALULUI INDIE AL PRODUCĂTORILOR DE FILM INDEPENDENŢI IPIFF , care va avea loc între 17 şi 19 decembrie 2012, la cinema Studio.

Dedicat producătorilor de film independenți, festivalul va premia COMPANIILE DE PRODUCȚIE DE FILM care s-au remarcat prin realizările lor în anul cinematografic 2011-2012. 

Gala Premiilor IPIFF7 nu va fi rezultatul unei competiții a producțiilor cinematografice, ea se dorește a fi rezultantă a fenomenului cinematografic românesc – o imagine a lui. O imagine pe care o pot da numai companiile de producție de film prin realizările lor, prin programul lor de menegeriat cultural – artistic, prin viziunea lor asupra prezentului și viitorului filmului românesc.

În cele trei zile ale festivalului veți putea viziona între 13:30 și 18:30 o selecție din cele mai bune scurt metraje și filme documentare de lung metraj realizate în 2012.

Prima seară a Festivalului va fi dedicată celui care a fost timp de 20 de ani președintele Uniunii Cineaștilor din Romania- academicianului și cineastului Mihnea Gheorghiu. Proiecție cu filmul „PĂDUREA PIERDUTĂ” Regia - Andrei Blaier, Scenariul - Mihnea Gheorghiu.

A doua seară a Festivalului va fi dedicată unui clasic al filmului românesc – Andrei Blaier. Fragmente din ultima apariție într-o emisiune TVR ... Laurențiu Damian, Andrei Blaier și Dinu Tănase despre „Ilustrate cu flori de câmp” și nu numai .. Proiecție cu filmul „PRIN CENUȘA IMPERIULUI”.

În cadrul GALEI DECERNĂRII PREMIILOR UNIUNII PRODUCĂTORILOR DE FILM ȘI AUDIOVIZUAL DIN ROMANIA, vor fi înmânate diplome de excelență și premii în bani seniorilor octogenari ai filmului românesc.

„PRODUCĂTORII INDEPENDENȚI ONOREAZĂ SENIORII FILMULUI ROMÂNESC”

Ultima seară se va încheia cu un Concert de colinde susținut de Corul de copii și tineret SYMBOL condus de prof. Jean Lupu.

DINU TĂNASE

Președinte UPFAR/ Producător IPIFF7

www.ipiff.ro

- COMUNICAT (extras) -

Morala unei expoziţii sau OF-ul Marilenei MURARIU

„...intrigată de carnavalul la care trebuie să asiste zilnic – direct sau mediat mediatic -, sceptică în ceea ce priveşte finalitatea lui, Marilena Murariu începe să inventarieze şi să inventeze pe ici, pe colo, oameni şi situaţii. Ea pictează personajele cu atributele lor, urmând tradiţia „portretului aparat”, gen glorios şi mereu actual pentru că, nu-i aşa, toţi râvnim în taină la clipa noastră de nemurire. Portretul ca portret este în acest caz o performanţî picturală în sine, realizată cu acribia profesionistului sigur pe mijloacele sale şi pe finalitatea gestului. Portretul psihologic, infinit mai dificil, reprezintă investigaţia omului, a fiinţei sociale numită pictor, performanţă criptică şi evident suspectă pentru subiectul în cauză.”

„Dincolo de grotescul pantomimei de bâlci expoziţia relevă tragismul condiţiei umane, victima căderii în egoism, vanitate, cupiditate, dispreţ...” 

critic Virgil Mocanu (din catalogul expoziţiei)

În cea mai recentă expoziţie a Marilenei Murariu „SHOW-OFF, OF, OF !” importante nu sunt telegenicele, arhicunoscutele şi arhimediatizatele personaje - contextuale dealtfel -,  care populează spaţiul pictural, căci nu persoanele în sine sunt vizate aici, şi nici omniprezentul, anonimul „chinez motociclist” - spectrul unui trecut ce nu s-a destructurat încă -, prezent oriunde şi oricând, care cu un râs-rictus îngheţat pe figură plonjează implacabil direct în viitor, ci mesajul ce-l are de transmis autoarea.

"Duminică noapte în familie", ulei pe pânză, 145/180cm

Probabil că era nevoie de un manifest justiţiar şi în artele plastice, faţă de evenimentele şi atitudinile actuale, dar mai ales faţă de aservirea tuturor ramurilor societăţii, politicului, care în ciuda explicitului mediatizat, rămâne ocult şi discreţionar. Şi cum, până în acest moment, nimeni dintre artiştii noştrii contemporani, nu a consumat atâta energie şi mijloace picturale pentru a construi scene atât de complexe, cu atât de multe personaje - fiecare cu atitudinea sa specifică, într-un ansamblu omogen ca sens şi scop, putem spune că Marilena MURARIU va rămâne în istoria artei unul dintre cei mai puternici pamfletari ai picturii româneşti contemporane.

Prin această expoziţie, autoarea îşi iese din discreţia personală şi comoditatea de a nu voi să vadă - o comoditate ce orbeşte pe timp îndelungat - şi, părăsind poezia şi metafora specifică recentei expoziţii „Despre Elena în general”, foloseşte un limbaj mai tranşant, şi deranjant - în sensul bun- pentru privitor. Dar intenţia artistei este clară, saltul din comoditatea personală uriaş, responsabilitatea asumată, uneltele de lucru bine însuşite.

Evidenţa ne face să nu uităm nici un moment, că expoziţia este un pamflet pictural, apropiat ca exprimare de cel jurnalistic. Maximul de detalii fizionomice, gestuale, poziţia şi intensitatea luminii, culorile puternice, luciul şi linia clară, precisă, ce compun recuzita mediei televizate, fac şi ele parte din naraţiune. Desfăşurarea pe suprafeţe largi (lucrări de mari dimensiuni) amplifică senzaţia de „peste tot, oriunde şi oricând”.

Marilena Murariu, spune multe în lucrările sale, dar foarte important este ceea ce nu spune direct: faptul că delicateţea interioară i-a fost rănită profund, valorile personale ameninţate, pacea şi liniştea necesare actului de creaţie performant profund afectate. 

"M-a făcut mama artistă", ulei pe pânză, 160/100cm

 

Pe tot parcursul expoziţiei regăsim excelenţa portretistică şi arta picturală a Marilenei Murariu ce lucrează prin tonalităţile şi suprapunerile delicate de culoare la graniţa dintre forme, misterul asocierii culorilor sau prin transparenţa diafană a unui tutu.

Marilena Murariu spune cu deplină sinceritate ceea ce are de spus, fapt ce ne întăreşte conştiinţa, dorinţa şi necesitatea interioară de a ne întoarce cu toţii la valorile reale, esenţiale ale vieţii.

Graţia solo-ului Marilenei este incontestabilă în lucrarea „M-a făcut mama artistă”, fapt ce atestă că nu forma şi mărimea contează ci conţinutul. Iar „conţinutul” Marilenei Murariu este gingaş şi puternic în acelaşi timp, delicat şi brutal dacă trebuie. Prin zborul său, Marilena, învăluită diafan în tutu-ul înfoiat, domină ideatic şi spiritual realitatea terană. Aici, găsim cele mai evidente semne ale picturalităţii autoarei precum şi culorile sale specifice, calde, emoţionale.

Aceasta este, credem, lucrarea definitorie a expoziţiei, mesajul profund uman şi personal al artistei dar şi soluţia ce vine din cercetarea sinelui.

Expunerea are si o morală, pe care o lăsăm a fi desluşită de către public: ... undeva, bine „prelucrat” se regăseşte şi personajul fără de care povestea Marilei Murariu nu şi-ar avea rostul („Bunga-Bunga”). Rămâne pentru public onoarea de a-l recunoaşte, de a-i da un nume şi un destin.

 

Irina IOSIP