Expoziția
de tapiserie, pictură și obiect -în colaborare- sub semnătura
inconfundabilă Gheorghe Gogescu, ce s-a desfășurat până de
curând la Palatul Parlamentului, Sala Constantin Brâncuși,
definește un artist ce a trecut dincolo de maturitatea artistică,
în rândurile inițiaților.
În
„Grădinile” lui Gogescu, de o aliură fastuoasă și
cerebralitate asumată, efemerul se raportează la dimensiuni
istorice, iar obiectele și semnele sacre cu valoare de simbol sunt
ordonate într-o matrice arhitecturală aproape muzeală, din rațiuni
și opțiuni de exprimare atent selectate, personal justificate.
Incintele arhitectonice deschise spre un exterior nepopulat, mai mult
întrezărit sub semnul arcadelor circulare elegante, de obicei de
dimensioni mici, sugerează un contact cu lumea exterioară controlat
dar necesar armoniei personale interioare. Și dacă elementul natural
nu este întâmplător, în mod cert el este poziționat în plan
secund.
Există
aici o poezie, materializată în tapiserii sau picturi
prin elemente arhitectonice sau simboluri - așa cum există o poezie a matematicii -. Semnele sacre și personajele legendare revin
repetitiv, dar în altă ordine ideatică, în compoziții ce par
a fi foarte asemănătoare. Însă, schimbarea personajului principal, a
ordinii sau a focusării coloristice determină armonia, fluiditatea,
dar mai ales, esența discursului creativ.
Și
dacă baza culorilor este întunecată (sunt frecvent utilizate
culorile de pământ) - adesea chiar și aerul capătă consistență
materială -, optimismul artistului predomină prin liniile mereu
ascensionale ale tablei de șah - elemente ghidante și conducătoare,
fundament al gândirii compoziționale și al felului său de a fi.
Într-un
joc compozițional interesant - combinație între spațiile
bidimensionale și cele tridimensionale (volume), ludicul este
materializat de liniile neașteptat curbe ale carafelor, măsuțelor,
capitelurilor sau faldurilor de draperii, care se suprapun peste o
matrice regulat-unghilară, a unor table de șah stilizate - devenite o
permanentă preocupare în lucrările recente.
Bivalența
expoziției, vechi (colecție) și nou, justifică și cele două albume amplu documentate lansate cu această ocazie: „Gogescu -
Colecții publice și private” și „Gogescu 60/35” -
reprezentând celebrarea a 60 de ani de viață și 35 de ani de
carieră artistică.
Irina IOSIP
Postări
