Piesa centrală a expoziţiei o constituie binecunoscutul portret al voievodului Vlad Ţepeş, numit deseori în epocă Dracula, conservat de mai bine de 400 de ani la castelul Ambras din Austria. Această piesă este prezentată publicului român pentru prima oară.
Sunt expuse piese din patrimoniul naţional de la Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional Peleş, Muzeul Ţăranului Român şi Muzeul Cinegetic al Carpaţilor alături de obiecte împrumutate de la muzee din Austria, Ungaria, Germania şi Slovenia.
Expoziţia organizată în patru secţiuni, redeschide discuţia asupra personajului istoric real Vlad III Dracula, mai cunoscut sub numele de Vlad Ţepeş şi a vampirismului într-un context istoric şi documentar realist.
Pagini de istorie se completează cu artă picturală sau cinematografică şi literatură.
" Prima îşi propune să exploreze legendele create în jurul voievodului valah din secolul al XV-lea. Personalitatea şi imaginea lui Vlad III Dracula, precum şi epoca sa sunt prezentate prin intermediul unor serii de portrete şi documente. Una dintre cele mai interesante piese din această secţiune este un cripto-portret („portret deghizat”) al voievodului: panoul Hristos în faţa lui Pilat – o scenă din ciclul Patimilor ce provine de la altarul mănăstirii franciscane din Viena, conservat acum la Galeria Naţională din Ljubljana, în care recunoaştem în fizionomia lui Pilat trăsăturile lui Vlad, aşa cum apăreau în portretele sale din epocă.
A doua secţiune ilustrează conflictele dintre turci şi creştini în Europa de Sud-Est în secolele XV-XVIII, care, cu toate neajunsurile lor, au contribuit la schimburile culturale. Armele şi portretele prezente în expoziţie dovedesc existenţa unui interes reciproc: obiecte produse în Europa de Vest au fost influenţate de decoraţia orientală, în vreme ce sultanii otomani, în ciuda interdicţiei din Coran, şi-au comandat portrete după moda occidentală.
A treia secţiune abordează mitul vampirismului, aşa cum s-a conturat din mărturiile despre „fenomenele de vampirism” înregistrate din secolul al XVIII-lea în zone de la graniţa militară a stăpânirii austriece până în Imperiul Otoman, în contextul conflictelor dintre creştini şi musulmani. Gravuri de epocă, scrisori, tratate pentru vindecarea de „boala vampirismului” documentează această parte a expoziţiei. Ea este întregită de abordările literare ale subiectului: notiţele şi ciornele romanului „Dracula” de Bram Stoker (1897) şi alte fragmente de texte literare care fac referire la vampiri şi creaturi supranaturale, semnate de Homer, Ovidiu, Goethe, Byron, Beaudelaire, John Sheridan Le Fanu, John William Polidori etc.
Ultima parte a expoziţiei urmăreşte cum a evoluat figura lui Dracula în cinematografia mondială, prin intermediul afişelor, trailler-elor şi imaginilor din filme precum Dracula (SUA, 1931, regia Ted Browning, cu Béla Lugosi), Dracula, Prince of Darkness (Marea Britanie, 1965, regia Terence Fisher, cu Christopher Lee), Blood for Dracula (Franţa-Italia, 1974, regia Paul Morrissay, producător Andy Warhol), Nosferatu the Vampire (RFG-Franţa, 1979, regia Werner Herzog, cu Klaus Kinski) etc. "
În cadrul expoziţiei rulează zilnic filmul Nosferatu – Simfonia groazei (Germania, 1922, regia F.W. Murnau, cu Max Schreck), un clasic al cinematografului german expresionist.
N.A.: mai multe pe Muzeul Naţional de Artă al României
Irina IOSIP
Postări
