...şi,
dacă n-ar fi, nu s-ar povesti... sau ...file de poveste de la
începuturi până azi
Fiecare
poveste are un început, astfel încât putem spune că el, Clubul
Ilustratorilor, s-a născut acum şapte ani având numai
şaptesprezece membri, că între timp a crescut mare, numărul acestora ajungând la peste 50, majoritatea fiind absolvenţi ai facultăţii de profil.
Încet
dar sigur, clubul s-a dezvoltat într-un spaţiu artistic şi
publicitar atins de perpetua criză românească (mai ales cea de
identitate) şi de cea economică internaţională. Acest proiect
ambiţios, iniţiat şi susţinut de doamna Stela Lie, conferenţiar la
Universitatea Naţională de Arte, având adesea sprijinul ICR şi al
Asociaţiei Editorilor Români şi-a demonstrat potenţialul uriaş
inclusiv la nivel internaţional, în cadrul saloanelor de carte,
târgurilor şi expoziţiilor.
În
acestă lume a ilustraţiei, lupta e dură,
multe proiecte editoriale autohtone pierzând în favoarea celor
preluate din exterior, sub licenţă, care sunt aducătoare de venituri sigure şi care absorb fonduri financiare mai reduse pentru
editare şi publicare.
Chiar
dacă pe drum au întâlnit şi pe Păcală şi pe Tândală (de prea multe ori) şi balauri fioroşi, voinicii noştrii au cules merele de aur, astfel încât sunt menţionate adesea evenimentele la care au luat parte de la Veneţia, Madrid, Londra, Zaragosa, Istambul, Timişoara, Arad, Aarau, Bucureşti ş.a.m.d.
Şi,
ca în orice poveste care se respectă, feţi frumoşi cu stea în
frunte au săvârşit fapte de vitejie, au salvat vieţi necăjite,
animale şi oameni, ilene cosânzene au trebăluit cuminţi, prinţese
şi prinţi au luptat alături pentru ca la curtea împărătească
cele bune să se adune şi ca toată suflarea, oameni şi vieţuitoare
să sălăşuiască în linişte şi pace, dar mai ales cu poveşti
frumoase şi de învăţătură.
Astfel
încât astăzi, în sala UNAgaleria, toate pervazele ferestrelor,
geamurile, măsuţele, pereţii, podeaua, uşile, sunt acoperite de
fiinţe mirifice şi obiecte viu colorate, care sub protecţia
uriaşelor personaje de poveste, şoptesc întâmplări uimitoare.
Şi
că povestea începută acum şapte ani continuă, stau mărturie
şi cartolinele şi cărţile publicate şi cele aflate încă în faza de
proiect.
Eroii noştrii, care între timp au mai crescut şi au puii
lor acum, au venit din toate colţurile ţării la vernisaj, să le
arate acestora toate minunăţiile special create pentru ei.
Iar
dacă cititorului i-a plăcut povestea noastră, îl invităm
să o transmită, până ajunge hăt, departe, la
hotarele nevăzute ale lumii, să o audă toţi copii, de toate
vârstele, chiar şi editorii de carte, ştiuţi sau neştiuţi.
Aş
vrea să închei cu "şi eroii noştri vor trăi fericiţi până la sfârşitul vieţii", dar ştiu că nu
totdeauna poate fi aşa.
Noi, însă, ne punem speranţele în ei,
ne bucurăm de reuşitele lor, căci sunt tineri şi puternici,
fericiţi cu creaţiile lor, entuziaşti şi mai ales cu „vântul
din pupă”. Nu-i
ascultaţi pe cârcotaşi, povestitorul ştie ce spune!
Irina IOSIP
Postări
