miercuri, 31 ianuarie 2024

Ana-Irina IORGA: Meditații despre timp


MEDITAȚII DESPRE TIMP


Emanând forță și siguranță, statura artistului Dorică Susan se singularizează prin reprezentări ale atemporalității exprimată, paradoxal, prin obiecte consumate de trecerea timpului. Acest demers este susținut de spiritul său nu doar artistic, ci și geometric, dacă ar fi să-l invocăm pe B. Pascal, ceea ce provoacă, desigur, spiritul de finețe al publicului.

Construcțiile masive din tablourile expuse, aparținând fără îndoială unui spațiu real, se așează în dimensiunea imaginarului, țesându-și determinații fictive, prin tencuieli căzute care se arată ca niște răni niciodată vindecate, ca niște tristeți mereu nemângâiate. Alternanțele cromatice calde ale suprafețelor întregi ale pereților, cu cele reci ale părților degradate vorbesc despre povești care abia așteaptă să fie rostite.
 
Trupurile caselor, înfipte parcă în pământ, își etalează stabilitatea eternă, în ciuda mișcărilor efemere din dosul geamurilor, din uluce sau de pe cerdacul plin de rufe puse la uscat.
Fațadele sunt adevărate chipuri ridate, peste care a trecut nemiloasă istoria, viața, în ciuda ornamentelor încă frumoase, ca niște cercei din tinerețe sau broșe din vremea maturității depline care contrastează cu lipsa de vitalitate din proximitatea morții. Metafora casei-om se insinuează în cele mai multe lucrări din expoziția „Arc peste timpˮ a pictorului Dorică Susan, o meditație asupra timpului implacabil, dar și o privire a acestuia de dincolo de el, o privire care îl înfrânge. 
 
Griurile în tonalități albastre, argintii, corozive, pastelate sau celeste deschid serenități adânci, fără vârstă. Vopseaua urmează pașii timpului, întinsă lin pentru splendoarea de altă dată, aglomerată pentru stricăciunile iremediabile, strict circumscrisă pentru tăbliile ușilor, respirând sacadat, asmatic, neliniștit pentru zidurile aflate încă în picioare.

Pereții bisericii cu pridvor brâncovenesc reflectă, sub acoperișul înroșit de Soarele nevăzut, o lume mai bună și mai frumoasă. Umbrele, albe și albastre ca cerul înnorat, sunt aidoma aripilor unor arhangheli tăcuți și protectori.

Prezența omului abia se ghicește. Din picioarele goale ale celei care așteaptă să se umple căldarea cu apă, din lampa cu gaz aprinsă pentru cineva care nu a venit încă, dintr-o ușă deschisă a bisericii, dintr-un cerșaf fluturând în vânt.

Casele, deși bătrâne sau părăsite sau moarte, sunt semne ale vieții care s-a strecurat, tainic, de aici, dincolo.
 
Lucrările lui Dorică Susan, trimise la Galeria ABSIDA din Iași, tocmai de la Sebeș, evocă forța gândurilor și mâinilor oamenilor care, construind, transformă timpul în veșnicie, nemurindu-se.

Prof. dr. Ana-Irina Iorga


luni, 29 ianuarie 2024

JAZZ PRIN IMAGINE ȘI CULOARE, Marilena Murariu

 

JAZZ PRIN IMAGINE ȘI CULOARE

 

 


Privim la anul ce tocmai a trecut cu nostalgia unor evenimente deosebite. Nu putem uita bucuria culorilor și formelor asociat muzicale oferită de expoziția cu vânzare a Marilenei Murariu, „Armonii sonore”, desfășurată de la mijlocul lui decembrie, în cadrul armonios și intim al Atelierului de Artă și Design Ghilduș, din str. Putul cu Plopi nr. 17, București.

Fiecare expoziție a artistei se derulează sub un concept, studiat și pregătit cu seriozitate, care aduce idei și atitudini inedite, într-o justă relaționare rațională, compozițională, coloristică și tematică.

Privind retrospectiv, expozițiile artistei au povestit publicului despre peisaj, oameni, animale, viață socială și politică, istorie, curente artistice, și iată, acum despre muzică și muzicieni, fiecare dintre acestea antrenând privitorul într-o confruntare ideatică sau artistică.

În orice spațiu și moment s-ar afla, Marilena Murariu se poziționează ca prim spectator-critic asupra propriei opere artistice, asumându-și integral arta și personalitatea, ca pe o provocare a sinelui, a minții și a atitudinii, care se dovedesc a fi mereu în actualizare și interogare cu momentul socio-cultural. Simțul realității, percepția adevărului, concizia nu atenuează ci completează și accentuează complexitatea și estetica lucrărilor sale, chiar și în perioadele de reverie.
 

În această expoziție hibernală, ne încălzesc culorile vii, ardente, din majoritatea lucrărilor, ale căror suprafețele sunt adesea dens populate de instrumente și instrumentiști, în care interpretul și uneltele muzicale sunt parte ale aceluiași trup: jazzul, reprezentat prin gest, forță și melancolie, asprime și gingășie, joc și seriozitate („Melancholic Jazz”, „Red Jazz”, „The Sound of Jazz”, „Trio Jazz”, „What a little moonlight can do”, „Fragmente de sunete”). Schimbările bruște de culoare sau de direcție și formă ale structurilor, sugerează deopotrivă mișcarea, dispoziția schimbătoare, intensitatea sentimentelor și bucuria deplină a trăirii artistice eliberate de norme și obiceiuri.


Îmbinarea strânsă a formelor curbe cu cele unghiulare într-o singură compoziție, creează un efect inedit și neașteptat, care stimulează toate simțurile în uimirea lor. Odată văzul fiind stimulat, auzul așteaptă și primește și el semnalele imaginate asociate. Percepția tactilă urmărește ritmuri, atingeri aspre sau catifelate cu intensități variate, sugerate de pensulație și exploziile de culoare prezente în majoritatea lucrărilor.

În ritmuri de jazz chiar și natura se transformă în peisaje ritmate fantastice, spectaculare, în care umbrele și luminile își schimbă înțelesurile și rolurile („Des-Frunzirea”, „Anotimp 1” și „Anotimp 2”).

Arta Marilenei Murariu, caracterizată de mobilitate și diversitate, vitalizează, tonifică și umanizează, ne face să gândim altfel, din altă perspectivă, mai analitic, mai profund și, în fond, de ce nu, muzical.


Irina IOSIP

luni, 22 ianuarie 2024

Ana-Irina Iorga: Geometrisme lirice

 

GEOMETRISME LIRICE


Expoziția „Reverii de iarnă” a Marinelei Rusu are, pentru Galeria ABSIDA din Iași, rolul lui Ianus bifrons, cel care se uita cu o față înapoi, spre anul care trece, și cu cealaltă față înainte, spre anul care începe. Desfășurată în perioada 22 decembrie 2023 – 4 ianuarie 2024, expoziția, cu inserția sa cuspidică, leagă și separă timpii anului, timpii artei.

Printre semnele și simbolurile cu care operează Marinela Rusu identificăm unitatea sinică yang-ying, heraclitica curgere veșnică, neolitice spirale ale vieții, orfice frunze-talisman ale celor care coboară în alte lumi, fructe cézanniene, sori chagallieni. Zborul este și el prezent, ca zborul lui Icar, zborul îngerului, poate al Micului Prinț printre planete sau al unui zmeu dintr-o universală copilărie. Un univers semantic oferit în forme estetice care cochetează cu geometrisme lirice.

Cromatica este folosită pentru a susține mesaje adresate exclusiv intelectului: nuanțe aurii de roșu și verde pentru concepte abstracte, serii minerale de albastru care alternează caloric pentru judecăți analitice și sintetice, complementarități violet-albastru-portocaliu care înlesnesc percepția, sau roșu-verde-galben care antrenează emoțiile.

Toate aceste reprezentări sunt în tehnici mixte care combină uleiul cu materialele textile într-o proporție care conferă autenticitate și feminitate. Pasta groasă este ușor incizată, ca în ceramica neolitică carpato-dunăreană, creând structuri liniare, împletite, vălurite, care reliefează formele geometrice dându-le un inedit volum. Întinderea vopselei este diferențiată, producând efecte de strălucire, adâncire sau rotire.

Arta Marinelei Rusu este de tip sincretic, suprapunând straturi preitorice, estetice și afective, cu tehnici pentru materiale diferite și totuși neexclusive, cu teme ce descriu orizonturi vaste, de la fertilitate până la zbor, într-un timp anistoric, de o frumusețe poetică.

 

Prof. dr. Ana-Irina Iorga

duminică, 21 ianuarie 2024

IS&PSAS / 2023, participanții calificați în concurs

 


INTERNATIONAL SALT & PEPPER SATIRICAL ART SALON / 2023

 

 

- Comunicat -

Participanții calificați


În ediția acestui salon au aplicat 143 graficieni provenind din 39 țări de pe 5 continente, cu peste 370 lucrări.
În urma verificării respectării regulamentului au fost acceptate în concurs 162 lucrări de la 97 participanți din 32 țări.
Salonul ține să mulțumească tuturor participanților pentru dăruirea și aportul lor grafic, menținând la cote înalte tonusul ideatic și umoristic și felicită participanții calificați în concurs.


● Abolfazl Mohtarami, Iran ● Adrian Cursaru, Romania ● Ahmad Reza Sohrabi, Iran● Alexander Bogdanov, Russia ● Alin-Cantemir Toader - ALCATO, Romania ● Alisson Affonso, Brazil ● Anang Jatmiko, Indonesia ● B V Panduranga Rao ● Bartis Silviu, Romania ● Behrang Jeddi, Iran ● Boris Erenburg, Israel ● Cenk Alparslan, Turkey ● Cheng Zhu, China ● Chiorean Cornel-Marin, România ● Cival Einstein, Brazil ● Damir Novak, Croatia ● Daniele Zordan, Italy ● Dariusz Dabrowski, Poland ● Darko Drljevic, Montenegro ● David Hafez, USA ● Dina Abdelgawad Shosha, Egypt ● Eda Uzunoğlu, Turkey ● Engin Selçuk, Turkey ● Erdogan Bașol, Turkey ● Fan Lintao, China ● Gabriel López, Mexic ● Gerald Peigneaux, France ● Goran Celicanin, Serbia ● Halis Dokgöz, Turkey ● Hamid Soufi, Iran ● 
Hüseyin Çakmak, Republic of Cyprus ● Ivailo Tsvetkov, Bulgaria ● Izabela Kowalska-Wieczorek, Poland ● Jacek Frąckiewicz, Poland ● Javier Cubero Torres, Cuba ● Jordan Pop Iliev, Macedonia ● José Adnael Silva, Brazil ● Keti Radevska, Macedonia ● Khoshanjam Elham, Iran ● Kuang Zuhai, China ● Kurtu Valeriu, Germany ● Li Kui Jun, China ● Liviu Stănilă, Romania ● Luis Fernando Hincapié Echeverri / Fernando Pica, Colombia ● Luka Lagator, Montenegro ● Mahdi Afradi, Iran ● Mahshid Hashemi, Iran ● Makhmudjon Eshonkulov, Uzbekistan ● Manoj Chopra, India ● Marcel Claudiu Morariu, Romania ● Marian Lupu - LUPINO, Romania ● Maya Tcholakova, Bulgaria ● Mehmet Zeber, Turkey ● Mica Miloradovic, Serbia ● Michael Mayevsky - Misha, Ukraine ● Michal Graczyk, Poland ● Mihai Gabriel Boboc, Romania ● Mohammad Mahmoudi, Iran ● Mohammad Saleh Razm Hosseini - Abou Kourosh, Iran ● Mohsen Ebrahimi, Iran ● Munadi Hp, Indonesia ● Mustafa Yildiz, Turkey ● Nahid Maghsoudi, Iran ● Oğuz Gürel, Turkey ● Oleg Gustol, Ukraine ● Olexander DUBOVSKYI, Ukraine ● Parisa, Dehghani, Iran ● Patrick Heymans, Belgium ● Predrag Srbljanin - Srba, Serbia ● Qi Jingyan, China ● Raed Khalil, Syria ● Rešad Sultanović - Sultan, Bosnia-Herzegovina ● Roberto Castillo Rodriguez - Voland, Cuba ● Roman Matkiewicz, Estonia ● Saeed Moosarezaei, Iran ● Salar Eshratkhah, Iran ● Sepideh Aghaei, Iran ● Serhii Fedko, Ukraine ● Seyran Caferli, Azerbaijan ● Shenying Sun, China ● Sokolov Sergey V., Russia ● Soltan Soltanli, Azerbaijan ● Steffen Jahsnowski-Herschel, Germany ● Tadeusz Krotos, Poland ● Tarasenko Valeri, Russia ● Tarek Sakhraoui, Algeria ● Tuna Ceylan, Turkey ● Valentyn Bezruk, Ukraine ● Valeri Alexandrov - Walex, Bulgaria ● Valerii Momot, Ukraine ● Valeriy Doroshenko, Ukraine ● Victor Bogorad, Russia ● Victor-Eugen Mihai - VEM, Romania ● Vyacheslav Kaprelyants, Ukraine ● Wang Da Peng, China ● Xuewei Wang, China ● Yalda Hasheminezhad, Iran ●



marți, 9 ianuarie 2024

Ana-Irina IORGA: SĂRBĂTOAREA ARTELOR LA IAȘI, cu bucuria unor haine noi

 

 

SĂRBĂTOAREA ARTELOR LA IAȘI

 

Suntem în ultima zi a perioadei de lungă sfințire a firii și împlinire a așteptării Nașterii Domnului, adevăratul „kairos”, în ziua Sfântului Ioan, înainte-mergătorul și botezătorul Domnului, în antecamera Zilei Culturii Naționale, în așteptarea lui Eminescu - și sărbătorim artele de pe tot cuprinsul țării la Iași, în atmosferă de armonie și comuniune artistică.

Organizarea tablourilor într-o expoziție se face într-un spațiu prestabilit, un spațiu dat, obiectiv. Astăzi la Centrul Cultural Multifuncțional al Seniorilor. Dar expoziția își creează, în paralel, alte spații, unul al ei, spațiul „ideatic”, generat de artiștii autori, și unul ”subiectiv”, pe care îl cucerește în lumea interioară a fiecărui privitor și îl populează cu idei, concepte, culori, linii, umbre, pete de culoare, perspective, teme, vise, sintaxe artistice etc. Unele dintre ele se intersectează, altele se paralelizează, unele se rotesc în sensuri giratorii, altele se înfundă. Descriu aici „labirintul recepționării lucrării de artă”.

O expoziție este un labirint atât în mod curatorial, cât și în mod intelectual. Curatorial, ea descrie un traseu care declanșează așteptări, iluzii, surprize, dezamăgiri. Intelectual, expoziția pune în mișcare lumi lăuntrice ale privitorilor, labirinturi neexplorate încă. În ambele cazuri, ea scoate la iveală caracteristici complexe, uneori coerente, alteori contradictorii, ale lumilor.

Spre deosebire de labirintul mitologic, care are un centru fix, stabil, absolut, labirintul expozițional al privitorului are un centru mobil și relativ. Fiecare tablou privit devine, printr-un mecanism perceptiv de selectare, un centru, iar tot restul expoziției rămâne un labirint învăluitor, a cărui stabilitate durează cât actul perceptiv, act ce înglobează identificarea sau conferirea sensului, semnificarea și proiectarea. Și așa, cu fiecare lucrare din expoziție în parte, labirintul re-configurându-se mereu. Câte tablouri, atâtea reconfigurări.

Spre deosebire de labirintul mitologic în care Minotaurul înfricoșător așteaptă pe cel înfricoșat, în labirintul său expozițional privitorul găsește în fiecare centru, în fiecare tablou, ca într-un ochi de uragan, oglindirea sinelui artistului. Vedem aici artiști al căror sine este adânc și negrăbit ca fluviul ce curge domol printre volume geometrice și culori aflate mereu în echilibru euclidian; artiști energici ca o cascadă sau entuziaști ca o fântână arteziană ce împrăștie forme, lumini și umbre, linii subțiri, caligrafice sau robuste și generoase; artiști senini ca izvoarele ce se regăsesc în flori, în ochi, pe buze sau morminte – vorba poetului; artiști al căror sine este larg ca întinsul mării de pot cuprinde toate peisajele vivaldiene. 

Față în față cu sinele artistului, privitorul are o complexă experiență estetico-afectivă-cognitivă. Atât cât artisul se deschide prin lucrare, el poate fi cunoscut, iar cel ce privește regăsindu-se cumva aici, ajunge să se cunoască pe sine mai mult decât înainte. Expoziția se dovedește un mediu de autocunoaștere. Aici, în centrul labirintului, are loc o întâlnire non-minotaurică, dar la fel de esențială, între artist și privitor prin „ocheanul” lucrării de artă.

În labirint avem nevoie de un fir al Ariadnei, și el este reprezentat, de această dată, de curatorul expoziției, prof. dr. Ofelia Huțul, care a adus împreună următorii artiști în sărbătoarea artelor:

Un labirint plin de frumuseți și de provocări! Vă invităm!

Prof. dr. Ana-Irina Iorga