Festivalul „Salt & Pepper” ediția I - IUBIREA: Florian Doru CRIHANĂ, România

 

Festivalul „Salt & Pepper”

ediția I - IUBIREA

 

 

Grafică satirică

 

 

Florian Doru CRIHANĂ, România

pictor satiric

 

 

 "Inima zdrobită a lui Antoni Gaudi"
40 cm x 30 cm, ulei / carton, 2021, din seria Barcelona

Documentele menționează că Antoni Gaudi era blond cu ochi albaștri. A fost firav din naștere iar alimentația vegetariană i-a dereglat și mai mult starea de sănătate.

Gaudi a debutat, ca artist, cu proiectul felinarelor din Placa Reial, dar recunoașterea i-a venit datorită proiectului Casei Vicens.

Industriașul Eusebi Guel Cel a fost toată viața un susținător al creației lui Antoni Gaudi, oferindu-i în continuu comenzi pentru orașul Barcelona. Se știa despre artist că avea reacții nefirești, că era arogant dar prietenii l-au descris ca fiind blând, politicos și devotat.

În acea perioadă toate terasele și restaurantele orașului aveau în dotare același tip de scaun, numit în glumă "El Corazon" (în traducere "Inima"). Era fabricat la Viena.
În lucrarea mea, plăci de ceramică smălțuită formează în spătar o inimă zdrobită simbolizând absența unei partenere de cafea și de viață: Gaudi a fost "căsătorit" cu arta sa.

 

"Eulàlia de Barcelona adorându-l pe Antoni Gaudi"
30 cm x 40 cm, ulei / carton, 2021, din seria Barcelona

În 1926 Antoni Gaudi îi pierduse pe toți cei care îi fuseseră aproape de-a lungul vieții. Trăia sărac dar a continuat să lucreze la proiectul Sagrada Familia. În seara zilei de 7 iunie, Gaudí mergea la biserica San Filippo Neri pentru pentru a se ruga dar, traversând o stradă aglomerată, a fost lovit din greșeală și trântit la pământ de un tramvai. Nimeni nu a putut să-i recunoască identitatea iar unii șoferi de taxi chiar au refuzat să-l ducă la spital, confundându-l cu un om sărac, un vagabond. Un polițist l-a trimis într-un taxi la o clinică locală, spitalul Santa Creu. Aici a fost internat în secția săracilor și a primit îngrijiri sumare. A fost recunoscut abia a doua zi de către capelanul de la Sagrada Família, Mosén Gil Parés. Din păcate starea lui Gaudi se înrăutățise deja, murind după 3 zile de agonie, pe 10 iunie 1926.

În lucrare este imaginată apariția  Martirei Eulàlia care iese din Catedrala Sfintei Cruci și Sfintei Eulàlia Barcelona pentru a-l mângâia pe Gaudi și a-l duce în Viața Veșnică.

"Stația de tramvai Rocamora"
30 cm x 40 cm, ulei / carton, 2021, seria Barcelona

Pictura este dedicată colecționarului barcelonez Manuel Rocamora i Vidal și pasiunii sale fără limite pentru frumos (începutul secolului XX), care a refuzat să se ocupe de afacerile imobiliare ale familiei Rocamora și de a administra fabrica de săpun și lumânări rămasă prin moștenire de la tatăl său.

Manuel a fost un bun pictor dar colecția sa de obiecte vechi de artă îi întrece cariera de artist. A strâns în jur de 4000 de obiecte vestimentare vechi, între care cele mai importante rămân rochiile. Pasiunea pentru rochii a moștenit-o de la mama lui care păstra câte o rochie din fiecare sezon. Colecția sa a fost donată orașului și, astfel, s-a născut Museu d'Indumentària-Col·lecció Rocamora.

În compoziția mea se distinge Casa Rocamora – vestită în Barcelona. Tramvaiele care circulau pe Passeig de Gracia purtau reclame ale produselor barceloneze iar în pictura mea am introdus, cu o ușoară ironie bazată pe contradicția dintre ceea ce i-ar fi fost destinat prin moștenire și propriile aspirații, unul dintre săpunurile Rocamora – La Pajarita (papionul) regăsit de mine cu greu în reclamele din presa vremii.