Festivalul „Salt & Pepper”
ediția I - IUBIREA
Artă
Mihaela CRĂCIUN, România
Arta – limbajul iubirii și al sufletului
Arta este pentru mine cea mai profundă expresie a iubirii. Este iubirea pentru viață, pentru oameni, pentru frumusețea ascunsă în imperfecțiunile existenței. Prin fiecare lucrare pe care o creez, caut să aduc la lumină ceea ce este nevăzut, dar simțit – o iubire care vindecă, inspiră și conectează.
Pictura este o chemare și o formă de rugăciune. Fiecare culoare pe care o aleg, fiecare simbol pe care îl aștern pe pânză, este o mărturie a iubirii care mă înconjoară și mă motivează. Este dorința de a da sens haosului, de a capta emoțiile crude și de a le transforma în ceva care atinge sufletul celuilalt. În artă, iubirea devine un limbaj universal – o punte între inimi, o taină împărtășită fără cuvinte.
Când pictez, simt că sunt doar un instrument al unei forțe mai mari, al iubirii divine care mi-a fost dăruită pentru a o împărtăși. Această iubire mă face să văd frumusețea în cele mai simple lucruri: în jocul umbrelor, în imperfecțiunea unui simbol, în tăcerea unei linii. Totul devine un cântec de mulțumire, un dar oferit lumii.
Arta abstractă, plină de simboluri, îmi permite să explorez cele mai profunde dimensiuni ale iubirii. Nu doar iubirea romantică, ci iubirea ca energie a vieții – iubirea care ne leagă de natură, de Dumnezeu, de umanitate. Fiecare lucrare devine o oglindă în care privitorul își poate găsi propriile emoții, propriile răspunsuri.
Arta – chemare divină și expresie a sufletului.
Arta nu este doar ceea ce fac, ci ceea ce sunt. Este chemarea care îmi răsună în interior, ca un ecou al sufletului meu către lume. Prin fiecare tușă, fiecare simbol și fiecare culoare, încerc să dezvălui ceea ce nu poate fi spus în cuvinte – emoții care ating profunzimea ființei, fragmente dintr-o poveste universală care ne conectează pe toți.
Pasiunea pentru artă este o binecuvântare, dar și o responsabilitate. Este dorința constantă de a explora nevăzutul și de a traduce în formă ceea ce simțim cu inima, dar nu putem defini. De multe ori mă întreb de unde vine această iubire profundă pentru abstract, pentru simboluri care par să vorbească unei alte părți din noi, una care transcende raționalul. Poate că răspunsul se află în natura umană – acea nevoie ancestrală de a înțelege, de a ne conecta și de a căuta sensuri mai mari decât noi.
Simt că arta mea este ghidată de ceva mai presus de mine. În momentele de creație, parcă devin un martor, iar mâinile mele lucrează dintr-o inspirație divină. Este o experiență care îmi aduce pace și un sentiment de comuniune cu tot ceea ce există. Fiecare simbol, fiecare linie este o punte între mine și cei care privesc, o invitație la introspecție, la redescoperirea frumuseții ascunse în lume și în noi.
Pentru mine, arta nu este doar despre frumusețe, ci despre adevăr. Adevărul stă în imperfecțiune, în emoție, în viața așa cum este ea – vibrantă, fragilă, intensă. Fiecare lucrare este un dar de la sufletul meu către al vostru ceilalți, o încercare de a capta momentele efemere ale existenței și de a le transforma în eternitate.Arta este iubire, introspecție și dar. Este felul meu de a trăi, de a simți și de a mulțumi pentru darurile vieții.
Pictura este o chemare și o formă de rugăciune. Fiecare culoare pe care o aleg, fiecare simbol pe care îl aștern pe pânză, este o mărturie a iubirii care mă înconjoară și mă motivează. Este dorința de a da sens haosului, de a capta emoțiile crude și de a le transforma în ceva care atinge sufletul celuilalt. În artă, iubirea devine un limbaj universal – o punte între inimi, o taină împărtășită fără cuvinte.
Când pictez, simt că sunt doar un instrument al unei forțe mai mari, al iubirii divine care mi-a fost dăruită pentru a o împărtăși. Această iubire mă face să văd frumusețea în cele mai simple lucruri: în jocul umbrelor, în imperfecțiunea unui simbol, în tăcerea unei linii. Totul devine un cântec de mulțumire, un dar oferit lumii.
Arta abstractă, plină de simboluri, îmi permite să explorez cele mai profunde dimensiuni ale iubirii. Nu doar iubirea romantică, ci iubirea ca energie a vieții – iubirea care ne leagă de natură, de Dumnezeu, de umanitate. Fiecare lucrare devine o oglindă în care privitorul își poate găsi propriile emoții, propriile răspunsuri.
Arta – chemare divină și expresie a sufletului.
Arta nu este doar ceea ce fac, ci ceea ce sunt. Este chemarea care îmi răsună în interior, ca un ecou al sufletului meu către lume. Prin fiecare tușă, fiecare simbol și fiecare culoare, încerc să dezvălui ceea ce nu poate fi spus în cuvinte – emoții care ating profunzimea ființei, fragmente dintr-o poveste universală care ne conectează pe toți.
Pasiunea pentru artă este o binecuvântare, dar și o responsabilitate. Este dorința constantă de a explora nevăzutul și de a traduce în formă ceea ce simțim cu inima, dar nu putem defini. De multe ori mă întreb de unde vine această iubire profundă pentru abstract, pentru simboluri care par să vorbească unei alte părți din noi, una care transcende raționalul. Poate că răspunsul se află în natura umană – acea nevoie ancestrală de a înțelege, de a ne conecta și de a căuta sensuri mai mari decât noi.
Simt că arta mea este ghidată de ceva mai presus de mine. În momentele de creație, parcă devin un martor, iar mâinile mele lucrează dintr-o inspirație divină. Este o experiență care îmi aduce pace și un sentiment de comuniune cu tot ceea ce există. Fiecare simbol, fiecare linie este o punte între mine și cei care privesc, o invitație la introspecție, la redescoperirea frumuseții ascunse în lume și în noi.
Pentru mine, arta nu este doar despre frumusețe, ci despre adevăr. Adevărul stă în imperfecțiune, în emoție, în viața așa cum este ea – vibrantă, fragilă, intensă. Fiecare lucrare este un dar de la sufletul meu către al vostru ceilalți, o încercare de a capta momentele efemere ale existenței și de a le transforma în eternitate.Arta este iubire, introspecție și dar. Este felul meu de a trăi, de a simți și de a mulțumi pentru darurile vieții.
Mihaela CRĂCIUN, artist plastic
Postări
