vineri, 30 mai 2025

Gabriel RUSU, România: "Jony Răducanu"

 

 

Gabriel Rusu, "Jony Răducanu", tehnică mixtă,  29,7 x 42 cm


marți, 20 mai 2025

Expoziția "CROMOSONOR", IN MEMORIAM, a artistului vizual prof. Costin NEAMȚU

 

Expoziția "CROMOSONORE" a artistului vizual prof. Costin NEAMȚU (1939-2025

deschisă între 28.04 și 11.05.2025 la Galeria Căminul Artei / Centrul Artelor Vizuale (parter și etaj) din București, aduce, IN MEMORIAM, creația recentă a artistului,  în mijlocul colegilor de breaslă și a publicului său de o viață.


Evenimentul comemorativ continuă preocupările artistului în investigația imaginii și împlinește dorința sa de a fi organizat în spațiul Galeriei Căminul Artei din București. Are loc la împlinirea a 100 de zile de la plecarea sa dintre noi." (Curator: Lisandru Neamtzu)



 

joi, 15 mai 2025

Liviu STĂNILĂ, România, "Electoratul pasiv"

 

Liviu STĂNILĂ, România, "Electoratul pasiv", tuș și culori de apă

 

duminică, 11 mai 2025

Conversații vizuale: Expoziția "ALTER", Galeria Simeza, București

 
 

Conversații vizuale: Expoziția "ALTER", Galeria Simeza, București 

 

Sculpturile lui Roberto Apati în conversație vizuală cu desenele a 22 de artiști: Ana Luchian, Andrei Vlădeanu, Bogdan Andronic, Bogdan Bratu, Bogdan Cazacincu, Cristian Velescu, Dragoș Bojin, Dragoș Mușat, Elena Lupașcu, Eugen Raportoru, Florin Stoiciu, George Bădițescu, Ionuț Cristea, Iulian Gheabă, Laurențiu Midvichi, Matei Apati, Mihai Glodeanu, Natalia Lazăr, Răzvan Stanciu, Sebastian Prioteasa, Sofia Ovejan și Valeriu Lazăr

Expoziție de desen și sculptură "ALTER" a Asociației Culturală pe "URMELE ARTEI" și a Grupului HDD
"O expoziție cu lucrări excepționale, realmente merită văzută nu doar pentru forța vizuală, cât și aproape terapeutic." - curator Roxana Dumitrache
 
 
 

sâmbătă, 10 mai 2025

Ana-Irina IORGA: "Reveriile unui arhetip feminin"

 

Reveriile unui arhetip feminin


Expoziția „Reverii” a Elenei NAZARE, de la Galeria „Monique Roussel” din Iași, însumează pictură în ulei pe pânză și fotografie, într-o sinteză inedită, curajoasă și asumată. Cele două tehnici utilizate pot vorbi despre două discursuri vizuale, despre două limbaje artistice și despre două atitudini culturale, ceea ce nu înseamnă, însă, lipsa unității expoziționale. Elementul lor comun și de continuitate artistică este reprezentat de tipul de emoționalitate care se află în subsidiarul creativității autoarei, filtrat printr-un imaginar arhetipal ce gravitează în jurul hetairei, personificare a recuperării conștiinței de sine prin înfrângerea fricii.

Universul aproape oniric pe care îl generează grupajul fotografic al Elenei Nazare reunește ipostaze contemporane ale acestei feminități arhetipale, pe care le realizează prin amplificări cromatice contrastante amplasate în compoziții echilibrate, vibrate de ecouri prerafaelite. Alături de flori, care descriu, prin dimensiuni și culori, spații decorativ-imaginare, sunt prezente obiecte simbolice, precum oglinda, pieptănul și foarfecele care, prin alăturarea cu o corporalitate feminină atemporală, realizată în multiple nuanțe de negru și griuri ale volumelor, la care se adaugă note difuze de verde reverberat diferit pe suprafețele lor, insinuează dimensiuni existențiale spectrale.

Registrul pictural al expoziției se construiește pe structurile concentrice ale existenței, de la naturile statice ale unor interioare perene cu vase, lămpi de gaz și legume, până la natura dinamică a unor interioare onirice cu lumini selenare și prezențe masculine plutind printre cețuri, prin mijlocirea naturii umane a unor personaje feminine, de aceeași esență arhetipală ca cea din registrul fotografic. Nemișcată în ațintirea ei spre ceva din afara acestei lumi, Slujnica, de pildă, privește drept înainte, cu conștiința sinelui său etern care-i transcende condiția socială efemeră.

Elena Nazare ne propune aici o abordare sincretică, sub semnul bifrontalității: pictură și fotografie, trecut și prezent, noapte și zi, vis și conștiență. Totodată, ea ne atrage atenția asupra faptului că, în subteranul acestor direcții aparent contradictorii ale expoziției, ca și ale vieții de fapt, se află aceeași magmă afectivă, fluidă și incandescentă. 


Prof. dr. Ana-Irina Iorga




miercuri, 30 aprilie 2025

Gabriel RUSU, România: "Ștefan Mihăilescu Brăila"

 

Gabriel Rusu, "Ștefan Mihăilescu Brăila", tehnică mixtă,  29,7 x 42 cm

marți, 15 aprilie 2025

Liviu STĂNILĂ, România: "Avem de unde alege"

 

 

Liviu STĂNILĂ, România, "Avem de unde alege", tuș și culori de apă


joi, 10 aprilie 2025

Ana-Irina IORGA: Iubirea - ctitor de cultură

 

IUBIREA - CTITOR DE CULTURĂ


A doua jumătate a lunii februarie are conotații multiple în calendarul spiritulității naționale, în agenda culturală ieșeană, dar și în cea imaginară a fiecăruia dintre noi. Expoziția „Nuanțele iubirii”, organizată și curatoriată de prof. dr. Ofelia Huțul, la Galeriile de Artă ale Municipiului Iași „Dan Hatmanu”, începând cu data de 14 februarie, răspunde multora dintre ele.

Vernisajul din 19 februarie a analizat și apreciat, prin vocile dr. Aurica Ichim, a conf. univ. dr. Emanuela Ilie și a prof. univ. dr. Mihai Dorin, toate lucrările expuse – de pictură, sculptură, grafică, artă decorativă și artă digitală – care exprimă, în modalități originale, înfățișările diferite, nuanțate, ale iubirii: emoții, sentimente, atașamente, pasiuni pentru sufletul și trupul uman, pentru natură și ritmicitatea ei cosmică, pentru patrie, pentru simetrie și frumusețe, pentru bine și adevăr!

Vernisajul a celebrat, de asemenea, omul și artistul căruia expoziția îi este dedicată: Constantin Brâncuși. Compozițiile inedite ale exponatelor, cromatica subiacentă, materialitatea pregnantă a sculpturilor, deplinătatea realității și dorința artistică de abstractizare a ei - evocă, în memoria colectivă a publicului românesc, demersul brâncușian de esențializare a formelor.

19 februarie este, în egală măsură, ziua în care este sărbătorit și Marin Sorescu, alt mare oltean al culturii noastre. Deși nerostite cu voce tare, versurile poetului se alăturau, discrete, lucrărilor din această expoziție adusă, cu delicatețe, în dar, Marelui Brâncuși: 

„Vine o vreme
Când trebuie să tragem sub noi
O linie neagră
Și să facem socoteala.
Câteva momente când era să fim fericiți,
Câteva momente când era să fim frumoși
Câteva momente când era să fim geniali.
Ne-am întâlnit de câteva ori
Cu niște munți, cu niște copaci, cu niște ape
(Pe unde-or mai fi? Mai trăiesc?),
Toate acestea fac un viitor luminos -
Pe care l-am trăit.
O femeie pe care am iubit-o
Și cu aceeași femeie care nu ne-a iubit
Fac zero.
Un sfert de ani de studii
Fac mai multe miliarde de cuvinte furajere
A căror înțelepciune am eliminat-o treptat.
Și, în sfârșit, o soartă
Și cu încă o soarta (de unde-o mai fi ieșit?)
Fac două (Scriem una și ținem una.
Poate, cine știe, există și viața de apoi).”

Din nuanțele evocate de această extraordinară expoziție, deschisă până pe 10 martie, nu lipsesc nici umbrele amintirilor învățătorului Ion Creangă, prezent în agenda noastră imaginară pe data de 1 martie, ca semn al primăverii literaturii românești.

În Galeriile de Artă „Dan Hatmanu” s-au întâlnit, așadar, voci, destine, arte și artiști ale căror iubiri au ctitorit și ctitoresc în continuare cultura noastră.


Prof. dr. Ana-Irina Iorga

 

duminică, 6 aprilie 2025

Sara Pleșa Popescu: "ÎNTR-O LUME CARE A UITAT SĂ PLÂNGĂ, PĂPUȘILE ÎNCĂ ȚIN DOLIU"



 

ÎNTR-O LUME CARE A UITAT SĂ PLÂNGĂ, PĂPUȘILE ÎNCĂ ȚIN DOLIU

 

- MANIFESTUL DOLIULUI UITAT -

 

Există imagini care nu ar trebui să existe. O jucărie rămasă tăcută lângă trupul inert al unui copil. Un leagăn gol pendulând în vânt, acolo unde râsul a fost frânt. Aici nu mai e metaforă, ci realul dus la extrem – realul care începe acolo unde gândirea tace. Într-o lume în care apusul cel veșnic se frânge la pământ cu aprobări tăcute, rugăciunile nu mai au cupolă, nu mai au cer să le asculte.

Poți să crezi ce vrei. Să te îmbeți cu idealuri, cu dogme, cu reflexii în oglinda unei morale de împrumut. Dar faptele sunt mai limpezi decât orice discurs. Și ele nu pot fi dezmințite. Nimeni nu va mai reda viață acelui suflet. Nimeni nu va mai alina brațele goale ale părinților. Iar cei care ar fi trebuit să privească drept în rană, privesc în altă parte. Pentru că e mai comod. Pentru că e mai profitabil. Pentru că nu e al lor. Ce rușine de umanitate.

Nu sunt mamă, dar știu: a pierde un copil nu e o experiență, e o explozie care lasă lumea în bucăți.
Și uneori mă întreb – chiar dacă aș fi fost sănătoasă, chiar dacă viața mea ar fi fost întreagă – cum aș fi putut fi cu adevărat fericită într-o lume care acceptă absurdul ca pe o normă? 

E suficient să-ți pui lentile roz peste ochii aproape închiși și să declari că e pace? Realitatea nu cere părerea noastră. Ea e. Și e cumplită. În colțuri îndepărtate sau aproape de noi. În aerul rarefiat al marilor puteri, dar și în colbul tăcut al drumurilor de țară. Nedreptul nu se oprește la granițe.

Unora li se dă. Alții sunt lăsați pradă zarurilor aruncate în plictis. Exilul din viață nu face statistici etice. Uneori pare aleatoriu. Alteori pare doar un gest repetat din inerție până la uitare. Și nimic nu mai șterge asta. Nici timpul. Nici discursurile. Nici tăcerile. La fel cum nimic nu mai șterge alte tragedii uitate, înfășurate frumos în amnezia colectivă. Poate doar uitarea, da – acea formă de politețe a istoriei. Am devenit doar uitare.

 
Text și credit foto Sara Pleșa Popescu
artist plastic, critic de artă, scriitor
https://www.facebook.com/sara.kuki
https://www.facebook.com/SaraPlesaPopescu
 
 
- Fragment din Jurnalul tinerei creatoare Sara, aflată în grea și îndelungată suferință. Povestea ei o puteți citi pe paginile Facebook de mai sus. La strigătul ei de ajutor, cât încă poate fi auzit, cei care doresc să o să susțină, o pot face urmând indicațiile de pe aceste pagini.
 Artist plastic, Sara este absolventă a Facultăţii de Istoria şi Teoria Artei și a unui master în Literatură Comparată. A debutat ca scriitoare și critic de artă în  reviste de cultură naționale precum "Tribuna", "Arta", "Steaua" și "Egophobia". Este autoare a două volume de poezie "Paper Cut" și "Retrospectiva rănilor" -
 
 

miercuri, 2 aprilie 2025

CONSTITUȚIA ROMÂNIEI (8)

 

CONSTITUȚIA ROMÂNIEI (8)


TITLUL III
Autorităţile publice

CAPITOLUL I
Parlamentul

SECŢIUNEA 1
Organizare şi funcţionare

ARTICOLUL 61

Rolul şi structura
(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.
(2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat.

ARTICOLUL 62
 
Alegerea Camerelor
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.
(2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie.
(3) Numărul deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte prin legea electorală, în raport cu populaţia ţării.

ARTICOLUL 63

Durata mandatului
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.
(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
(3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.
(4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
(5) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul Parlament.

ARTICOLUL 64

Organizarea internă
(1) Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea.
(2) Fiecare Cameră îşi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalţi membri ai birourilor permanente sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului.
(3) Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere.
(4) Fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune.
(5) Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere.

ARTICOLUL 65

Şedinţele Camerelor

(1) Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează în şedinţe separate.
(2) Camerele îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, pentru:
a) primirea mesajului Preşedintelui României;
b) aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) declararea mobilizării totale sau parţiale;
d) declararea stării de război;
e) suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare;
f) aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării;
g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
h) numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii;
i) numirea Avocatului Poporului;
j) stabilirea statutului deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
k) îndeplinirea altor atribuţii care, potrivit Constituţiei sau regulamentului, se exercită în şedinţă comună.

ARTICOLUL 66
 
Sesiuni
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.
(2) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor.
(3) Convocarea Camerelor se face de preşedinţii acestora.

ARTICOLUL 67

Actele juridice şi cvorumul legal

Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor.

ARTICOLUL 68

Caracterul public al şedinţelor

(1) Şedinţele celor două Camere sunt publice.
(2) Camerele pot hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete. 
 
(Camera deputaților, https://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?id=339&idl=1&par1=3) 

sâmbătă, 22 martie 2025

Expoziția "Diafan", la Biblioteca Metropolitană București, Sala Mihail Sadoveanu, până pe 28.03.2025


 

 

EXPOZIȚIA "DIAFAN"


4 - 28 martie 2025

Biblioteca Metropolitană București, Sala Mihail Sadoveanu

Str. Take Ionescu nr. 4, Sector 1

 

COMUNICAT

Expoziția "Diafan", celebrează feminitatea prin arta a treisprezece artiste:

Laura Armeanu, Diana Brăescu, Anca Maria Ciofîrlă / Kademian, Dorina Cioplea Văduva, Anca Constantinescu, Mihaela Constantin, Adriana Ghica, Andreea Floreanu, Cristina Berechet Ionescu, Bianca Ioniță, Dagmar Oprea, Alexandra Tătaru și Daniela Trandafir.

Expoziția conturează o viziune asupra feminității din perspective variate, surprinzând contrastul dintre delicatețe și intensitate, fragilitate și determinare.
Printr-un limbaj vizual divers, artistele traduc identitatea feminină în forme, culori și simboluri care transcend limitele individuale și culturale.
Lucrările invită la o reflecție asupra modului în care femeia și-a conturat și afirmat prezența în artă și societate, navigând între tradiție și inovație. Mai mult decât reprezentări estetice, ele sunt expresii ale unor adevăruri interioare, oglindind emoții, experiențe și idealuri care dau profunzime discursului artistic.

Astfel, "Diafan" nu este doar o expoziție, ci și un spațiu al contemplației și dialogului, unde arta devine punte între sensibilitate și expresivitate, între trecut și prezent.
 

Festivalul „Salt & Pepper” ediția I - IUBIREA: COMUNICAT - finisaj eveniment


 

Festivalul „Salt & Pepper”

ediția I - IUBIREA

februarie – martie 2025


 

COMUNICAT

Finisaj eveniment

Am sărbătorit timp de peste o lună cei 15 ani de existență a Revistei „Salt & Pepper”, izvorâtă din iubire pentru artă și artiști, prin organizarea Festivalului omonim, care omagiază, în acest an, iubirea.

Acest eveniment s-a impus din necesitatea momentului aniversar dar și a vremurilor pe care le trăim, în care iubirea, armonia, pacea și unitatea nu reușesc să domine ura, zarva, beligeranța și dezagregarea.

Am asistat la nașterea unui mugure de ADEVĂR și IUBIRE care să vestească primăvara din noi și viețile noastre. O iubire care să unească domeniile creative ale artelor vizuale cu cele ale cuvântului, persoanele și continentele, în același gând al înnobilării spiritului uman, al înnoirii, acceptării, aprecierii și respectului reciproc. Un început timid dar puternic prin mesajul său, în care regăsim și contemplare și acțiune, și materialitatea formei și culorii și abstracțiunea pură a cuvântului, și complexitatea ideii și magia metaforei, și realitate și imaginație.

Într-un dialog intercultural, marcat de unitate prin diversitate, cei 41 de creatori, selectați din peste 80 de participanți din țară și străinătate, și-au demonstrat personalitatea, sentimentele și măiestria în trei secțiuni ale festivalului: Artă plastică (pictură, grafică, arte decorative, sculptură și tehnici mixte), Jurnalism (eseu, comentariu critic) și Artă satirică (grafică și pictură), fiecare operând cu uneltele sale specifice oferind un evantai de stări și sentimente alături de iubire și ne-iubire: seriozitate și umor, liniște și agitație, reverie și spirit de aventură.

Unii participanți își atribuie inteligența culorilor și formelor, alții excelează prin inteligența cuvântului și, împreună, oferă un complex ideatic care îndeamnă la reflecție. Toți își dovedesc calitățile creatoare în domenii care se completează reciproc și, mai mult, lucrează simbiotic pentru emularea unei societăți sănătoase și în evoluție.

Adresăm felicitări tuturor participanților, indiferent dacă au fost selectați sau nu, pentru ilustrarea atât de multor forme și nuanțe de iubire sau ne-iubire, pentru libertatea cu care și-au însușit și exprimat sentimentele, pentru sinceritatea și arta creațiilor lor.

Nu în ultimul rând, dar cu multă considerație, mulțumim coordonatorilor pentru dăruirea cu care au răspuns invitației noastre de colaborare, pentru respectul și prețuirea cu care s-au aplecat asupra fiecărei participări.

În cele din urmă, ne exprimăm gândul că, împreună, putem crea o lume mai bună, mai frumoasă, mai spirituală, mai etică și mai morală dar și că acest lucru se poate realiza numai cu oameni frumoși, perseverenți, dedicați creației lor și cu multă iubire față de semeni, oameni cu deschidere spre viitor.

eveniment cu desfășurare pe simezele online ale Revistei „Salt & Pepper”
https://saltandpepperm.blogspot.com/
pagina Facebook a evenimentului: https://www.facebook.com/profile.php?id=6157218724085


***

PARTICIPANȚI


ARTĂ PLASTICĂ
- grafică, pictură, sculptură, arte decorative, tehnici mixte - 

Adriana BLENDEA (Franța), Angelica Mirela PAGU (România),
Cosmin Alexandru GROSU (România), Dănuț Adrian Iași Chidon-Frunză (România),
Eusebio SPÎNU (România), Gheorghe LUNGU (România),
Ioan BRATILOVEANU (România), Ioana Lavinia STREINU (România),
Irina IOSIP (România), Marinela RUSU (România), Mihaela CRĂCIUN (România),
Monica CARP (România), Simona PASCALE (România), Sorin OTÎNJAC (România),
Ștefan Balog (România)


JURNALISM 

Ana-Irina IORGA (România), Ioan BRATILOVEANU (România), Irina IOSIP (România),
Marinela RUSU (România)


ARTĂ SATIRICĂ
- grafică, pictură -

Bobo PERNECKY (Slovacia), Daniele ZORDAN (Italia), Darko DRLJEVIC (Muntenegru),
Esmaeil BABAEI (Iran), Florian Doru CRIHANĂ (România), Gabriel RUSU (România),
Igor LUKYANCHENKO (Ucraina), Izabela Kowalska-Wieczorek (Polonia),
Liu QHIANG (China), Liviu STĂNILĂ (România), Mahboobeh Pakdel (Iran),
Marcin BONDAROWICZ (Polonia), Mihai IGNAT (România),
Mikhail ZLATKOVSKY (Rusia), Naser NARGESSI (Iran), Nicoleta IONESCU (România),
Oleh SMAL (Ucraina), Oleksiy KUSTOVSKY – KUSTO (Ucraina), Saeed SADEGHI (Iran),
Serhii FEDKO (Ucraina), Severin ŠIKANJA (Serbia), Sławomir ŁUCZYŃSKI (Polonia),
Victor Eugen MIHAI – VEM (România), Vladimir KHAKHANOV (Rusia),
Vladimir SEMERENKO (Rusia)



Revista „Salt & Pepper”
Irina IOSIP, fondator și redactor-șef

 


 

joi, 20 martie 2025

"CĂLĂTORIILE INTERIOARE ALE MARINELEI RUSU": Irina IOSIP

 

 

CĂLĂTORIILE INTERIOARE ALE MARINELEI RUSU


Expoziția „Călătorii interioare”, Galeriile de artă ale Bibliotecii Academiei Române - Filiala Iași
 17 - 28 februarie 2025


Lucrările Marinelei RUSU sunt ca o îmbrățișare fierbinte, fermă, puternică, plină de iubire, din strânsoarea căreia ieși convins de puterea psihologică a culorilor și armoniilor picturale și, mai ales, cucerit de ambianța oferită: solară, primitoare, de o anume reflexivitate concesivă 

Abundența de culori și forme și, ca atare, de sentimente și trăiri impune privitorului tonusuri înalte psihice și mentale, acesta devenind conștient de prezența și puterea artei și de personalitatea artistului. Marinela Rusu te privește drept în ochi, cu sinceritate în timp ce gestualitatea sa, adesea impetuoasă, este neinvazivă și nediscriminatorie. Ea lucrează cu și prin acele energii interioare ale conștientului și subconștientului, care mobilizează spiritual și înnobilează ființele umane. În același timp, ne face să ne conștientizăm tumulturile interioare, adâncimea și complexitatea trăirilor și neputința de a le descifra, uneori, înțelesurile, fiind copleșiți de intensitatea lor.

În general, artista preferă zona acutelor coloristice și a formelor abstractizate, unde este greu să te menții pe același palier sau să mai adaugi ceva existând pericolul sciziunii, spargerii compoziției și armoniei întregii lucrări. În mod inspirat, pe acele suprafețe saturate de culori voltaice, apar insule de culori răcoritoare, conturări în culori contrastante, spații libere care pun în valoare structurile abstractizate și simboluri, toate asigurând liniștirea ochiului și minții.

Suprafețe pictate în tușe groase, păstoase iau uneori forme sculpturale precum niște basoreliefuri pe hârtie și, cel mai des, straturi smălțuite de culoare se suprapun tumultuos.

Probabil, tendințele interioare de perfecționare conduc psihologic mâna artistei în descrierea unor volte, ce-și schimbă mereu alura și direcția sau încapsularea unor pete de culoare. Structuri se supra-închid unele în altele, dacă nu alunecă voluptuos, unele pe lângă celelalte.

Picturile Marinelei Rusu păstrează caracteristica artelor abstracte care sugerează și transmit sentimente și nu impun idei și concepte despre viață, filozofice sau spirituale, lucrând insinuant asupra psihicului uman. În câmpul pictat apar, recurent, simboluri ca niște fire conducătoare către ideea tematică principală.

Lucrările rămân pe retina și în conștiința privitorului în mod persistent o vreme, înainte de identificarea, normal, parțială, cu artistul și arta sa, deoarece abstractizarea impune eforturi de receptare proprii fiecăruia dintre privitori. Dar arta abstractă este lesne de receptat și asimilat de către public? Puțini sunt aceea care o înțeleg și o simt, altfel decât fragmentat!

Desigur, fiecare lucrare, independent de voința și intențiile autorului, se poate metamorfoza în ochii fiecăruia dintre contemplatori, care simt și o interpretează conform propriei lor personalități, gândiri și experiențe, astfel că, aceasta capătă alte înțelesuri și dimensiuni, multiplicate cu numărul privitorilor. Sunt, însă, sfere comune de cunoaștere și simțite, profunzimi umane care unesc și empatii care onorează. Prin îngemănarea celor induse, sugerate sau insinuate de către artist și conștiința și trăirile contemplatorului se realizează o conexiune de netăgăduit, artistul și publicul său devenind participanți la un nou act creator.

Atmosfera degajată de expoziție este asemenea peisajelor grecești, adoptate de către artistă cu ani în urmă prin mariaj, unde totul este scăldat într-o lumină uniformă, puternică și o căldură în care omul se cufundă copleșit, fiind, în același timp, incitat de amestecul persistent de gusturi și mirosuri: cel sărat - picant al mării și cel aspru-încins, ușor abraziv al nisipului. În picturile Marinelei Rusu ca și acolo, „nopți” de un verde-albastru profund se contrapun, odihnitor, atenuând pulsul mărit al secvențelor toride.

Irina IOSIP