O apariţie importantă, recuperatorie pentru cultura şi arta noastră, este Culegerea de reviste „Aghiuţă - Foaie umoristică, satirică şi critică”, creaţii integrale ale lui B. P. Haşdeu.
"În istoria presei şi a literaturii române, revista Aghiuţă (1863–1864) reprezintă o floare rară, ce nu poate fi asemănată – din punct de vedere al calităţii, intensităţii şi imprevizibilităţii umorului – decât cu Moftul român, perioada directoratului lui I.L. Caragiale (1893, 1901).
Depăşită prin valoarea artistică a textelor caragielene – deşi unele dintre ele îşi trag direct sevele din paginile ei – revista lui B. P. Haşdeu rămâne inegalabilă în ansamblu, întrucât de la primul până la ultimul rând se simte arderea aceluiaşi suflet impetuos şi dăruit, în timp ce în cadrul Moftului român e vizibilă diferenţa de nivel între materialele diverşilor colaboratori.
În plus, implicarea nu numai satirică a revistei Aghiuţă în luptele politice ale momentului – care au şi determinat suprimarea ei – o fac fără egal prin impactul avut asupra publicului.
Spre a nu mai vorbi de faptul că ea apărea dintr-o dată matură în plină epocă de pionierat şi-şi păstrează încă, după 150 de ani, aproape neştirbit farmecul înţepăturilor, calambururilor, pamfletelor, ironiei şi a umorului de toate felurile, ce si-au pierdut întrucâtva valoarea de atacuri concrete, fiind percepute tot mai mult drept critici ale unor defecte şi trăsături general umane.
E şi motivul pentru care o repunem în circulaţie, cu convingerea că lectura ei oferă noi deschideri către înţelegerea personalităţii şi artei lui B. P. Haşdeu.” (I. Oprişan, coperta cărţii, Ed. Vestalia)
Postări
