Aşa se poate numi tânărul Mark Tudose, meşter popular (nici nu-şi doreşte să i se spună altfel), ce aduce la „Târgul de Marţişor” de la Sala Dalles, Bucureşti, obiecte frumoase, lucrate manual în lemn. Obiecte ornamentale, mai mici sau mai mari, linguri, icoane, mărţişoare, toate sunt creeate în spiritul tradiţiei româneşti, lucrate cu migală şi har, unele chiar sub ochii noştri.
Fără inhibiţii, sighişoreanul strămutat la Bucureşti, povesteşte, sub ochiul camerelor de fimat, cum s-au născut toate linguroaiele sale, cum fiecare spune o poveste, despre iubire, înţelepciune, putere, maternitate, speranţă, noroc, bine şi rău şi toate au un câte nume: Lingura puterii, „Lingura înţelepciunii”, „Lingura speranţei”, „Lingura norocului”, „Lingura îndrăgostiţilor”, „Lingura binelui şi a răului” s.a.m.d. Despre ultima, el spune că se numeste aşa deoarece „pasărea măiastră se bucură de venirea primaverii, iar când natura renaşte, ea îşi caută jumătatea expunându-şi penajul în toata spleandoarea lui. În toată aceasta bucurie şi euforie, inocentă fiind, uită să fie atentă la răul ce pândeste, reprezentat de şarpe” (vezi imaginea).
Tănărul creează poveşti din poveştile ştiute de la părinţi, bunici, cărţi, şcoală, sculptând pe coada lingurilor sale berze, cocoşei, bufniţe, şerpi, soarele şi luna sau simboluri preluate din folclorul maramureşean.
Dar povestea noastră de astăzi, are tâlcul ei: un popor este puternic când este conştient de sine, îşi păstrează şi apreciază propriile tradiţii şi valori.
Irina IOSIP
Postări
