Constantin Dărădici la galeria Simeza, Bucureşti

 Pictează în graba dictată de impulsul trăirii, cu vervă şi neodihnă, orice: peisaje rustice în culori pline, maşini de epocă, trenuri în mişcare, flori, citadine cu palate ce se topesc ca o amintire în lumina incertă a unui capăt de zi, sau portrete abia schiţate cu tentă impresionistă.

Toate au sensul şi frumuseţea lor.

Cu o abordare diferită de la lucrare la lucrare, tuşele se manifestă fie ca o linie subţire lineară, aproape grafică sau mai lată învolburându-se în cercuri şi curbe colorate, fie în pastă densă acoperind suprafeţe largi de culoare. În concordanţă cu linia, culoarea suportă şi ea transformări, de la o anume transparenţă, la culoarea plină, materială, aproape păstoasă.

Culoarea rămâne una dintre virtuozităţile lui Dărădici, pentru care este apreciat de colegi, colecţionari şi alţi iubitori de artă.

Expoziţia este unul dintre reperele expoziţionale ale momentului şi se poate vizita până la 10 martie a.c. Irina IOSIP, 3 martie 2010