sâmbătă, 10 aprilie 2010

Avec Pierre TCHAKHOTINE, nous partageons la même passion pour le pastel . Cu Pierre TCHAKHOTINE, împărtăşim pasiunea pentru pastel (continuare)


Quel types de pastels préférés vous ? Avez-vous une préférence quant à l'origine du pastel ? Différents sujets exigent, à votre avis, différents types de pastels (du point de vue de la dureté, par exemple) ?
«Plus le bâtonnet de pastel rend le pigment, mieux cela est. Cependant lorsque le pastel est plus dessin – alors mieux vaux utiliser un pastel dur, mais lorsque c’est peinture – il faut prendre des pastels le plus tendre possible.»

Le pastel est applicable sur de nombreux supports: papier, carton, tissu, pierre... Travaillez-vous uniquement sur le papier ? Quelle doit être la qualité du papier pour obtenir de bon effets artistiques, à votre avis ?
«Oui, j’utilise soit les feuilles de papier cartonné, soit les cartons teintés. Le support ne doit pas être lisse, il doit retenir le pigment. On obtient des résultats intéressants avec le papier velour, les tissus. Le pastel étant technique délicate, en premier lieu il faut choisir un support qui lui correspond. Je ne pense pas que la pierre soit valable. Cela peux être curieux, mais rien de plus. De bons papiers sont ceux de la Fabriano et de Canson.»

Préférez-vous les papiers fortement colorés aux papiers aux teintes claires ? Peut-être vous avez une couleur préférée de papier pour les différentes saisons ou sujets … Détaillez, s.v.p.
«Il est clair que pour donner des impressions fortes il est souhaitable utiliser un papier de couleur intense. Par exemple pour représenter un champs de coquelicots – on utilisera une feuille de papier écarlate. Pour l’ombre d’un flanc de montagne à contre-jour – un bleu foncé. Un reflet dans l’eau – des teintes claires. Les teintes grises vont bien pour tous les sujets, mais ils manquent de force et de passion. Or la peinture est en premier lieu passion, c’est un peu comme pour les sentiments: un amour sans passion, ne l’est guère! Le blanc ne va pas bien, même pour représenter un paysage de neige, car la neige n’est jamais blanche – il faut savoir découvrir sa couleur et pour cela savoir observer la nature.»

Je sais que vous travaillez exclusivement en plein-air pour vos paysages, comme le faisait les grands maîtres du passé.
«Inutile de peindre la nature renfermé dans les 4 murs de l’atelier. Il faut voir, sentir, hummer, écouter, aimer et ne point avoir peur de la nature, qui est une amie de l’artiste – alors le paysage vivra. Un artiste qui a peur de la nature ne l’est point. La nature est l’académie, où l’artiste apprend à s’exprimer, à trouver des solutions à son ouvrage. Lorsque l’on peint la neige dehors – votre pastel rendra la sensation du froid. Si vous la faite dans l’atelier votre peinture sera tiède et ne transmettra rien à celui qui la regarde. Les 3 règles fondamentales pour un artiste paysagiste sont: 1) ne jamais se répéter dans ses sujets – toujours doit être présent quelque chose de nouveau. 2) Ne jamais peindre des sujets faciles, chaque nouvelle peinture doit être un gradin supplémentaire pour monter l’escalier de l’art. 3) Représenter toujours le beau et le vrai - jamais la laideur et le faux. Ce n’est pas par hasard que l’on appelle les Beaux-Arts et non les arts-laids. Mais par les temps qui courrent souvent ceux qui aiment s’appeler «artistes modernes» ont oublié cela, ils ont trahis les préceptes des maîtres et ne pensent qu’a épater le public pour mieux se distinguer des autres, se faire connaître et, par conséquent, se vendre. Et, donc, sans même s’en rendre compte, ils ne sont que des prostitués de l’art.»     ( va continuer )

"Nuages au-dessus de la grande plaine russe",  50 x 65 cm ( au-dessus ) . "Nori deasupra marii câmpii ruse", 50 x 65 cm ( deasupra )
"Avril en Russie", 50 x 65 cm ( au-dessous ) . "Aprilie în Rusia",  50 x 65 cm ( dedesupt )

Ce tipuri de pastel preferaţi ? Aveţi vreun furnizor preferat (din punct de vedere al calităţii) ? Subiecte diferite implică utilizarea a unor tipuri diferite de pastel (din punct de vedere al durităţii, de exemplu) ?
"Cu cât pastelul oferă mai multă culoare (pigment), cu atât mai bine. În acelaşi timp, dacă pastelul se foloseşte pentru grafică – atunci este mai bine să se utilizeze pastel mai dur, dar dacă este vorba de pictură, atunci trebuie utilizate pasteluri cât mai moi posibil."

Pastelul se poate aplica pe multe suporturi : hârtie, pânză, piatră ... Lucraţi exclusiv pe hârtie ? Care sunt calităţile hârtiei pentru a obţine cele mai bune efecte artistice, după părearea dvs. ?
"Da, utilizez fie hârtia mai densă, fie cartonul închis la culoare. Suportul nu trebuie să fie lis, trebuie să reţină pigmentul. Se obţin rezultate interesante pe hârtie velurată, pe pânză. Pastelul fiind o tehnică delicată, în primul rând ar trebui ales un support care îi corespunde. Nu cred că piatra se pretează. Acest lucru poate fi o curiozitate dar nimic mai mult. Hârtia mai bună este de la Fabriano şi Canson."

Preferaţi cartonul puternic colorat celui în tonuri mai luminoase ? Poate aveţi o culoare preferată pentru anotimpuri sau subiecte diferite ... Detaliaţi.
"E clar că pentru a da o impresie mai puternică este recomandat să se utilizeze hârtie de culoare intensă. De exemplu, pentru a reprezenta un câmp de maci – se utilizează o hârtie stacojie. Pentru umbra unui vârf de munte contra luminii – un bleu întunecat. O reflexie în apă – tonuri luminoase. Tonurile de gris sunt bune pentru toate subiectele, dar le lipseşte forţa şi pasiunea. Ori pictura, este în primul rând pasiune, este cam ca la sentimente, dragoste fără pasiune nu există.
Albul nu merge bine, nici chiar pentru un peisaj cu zăpadă, pentru că zăpada nu e niciodată albă - trebuie să ştii să descoperi culoarea, iar pentru aceasta trebuie să observi natura."

Ştiu că lucraţi exclusiv în aer liber, după natură, precum procedau marii maeştrii.
„Inutil să pictezi natura închis între cei patru pereţi ai atelierului. Trebuie să vezi, să simţi, să asculţi, să iubeşti şi să nu-ţi fie frică de natură, care este o prietenă a artistului, numai aşa peisajul va trăi. Un artist căruia îi este frică de natură nu este cu adevărat artist. Natura, este academia unde artistul învaţă să se exprime, să găsească soluţii pentru lucrarea sa. Dacă pictezi zăpada de afară, pastelul va reda senzaţia de frig. Dacă o faci în atelier, pictura va fi caldă şi nu va transmite nimic celui care priveşte lucrarea. Cele trei reguli fundamentale pentru un artist peisagist sunt: 1) niciodată nu trebuie să te repeţi, întotdeauna trebuie să aduci ceva nou. 2) Niciodată nu trebuie pictate subiecte facile, fiecare lucrare trebuie să reprezinte un pas în plus în cucerirea artei. 3) Întotdeauna trebuie reprezentat ceea ce este frumos şi adevărat, niciodată ce este urât şi fals. Nu este o întâmplare că se numesc "Artele frumoase" şi nu artele urâte. Dar pe măsură ce trece timpul, cei ce se numesc "artişti moderni" uită acest lucru, au trădat preceptele marilor maeştrii şi nu se gândesc decât să epateze publicul pentru a se detaşa de ceilalţi, să se facă cunoscuţi şi în consecinţă să se vândă. Şi, deci, fără să-şi dea seama, nu sunt decât nişte prostituaţi ai artei.”     ( va continua ) 
 
Irina IOSIP