29 martie este „Ziua Internațională a Norilor”. Este o inițiativă lansată de fostul avocat Mathieu Simonet care a propus includerea norilor ca sit al patrimoniului mondial UNESCO. Astfel, se recunoaște importanța norilor în domenii precum ecologie, economie și militară.
„France Culture”, citând informații difuzate pe podcastul „Le Biais” de Bernard Weber, confirmă, încă o dată, dacă mai era cazul, existența și practicarea de ani buni a controlului climei de către numeroase state de pe mapamond, prin influențarea precipitațiilor. Dacă la începuturi (aprox. 1946) s-a pornit de la experimente ale producerii ploii prin însămânțarea norilor, în scopuri ecologice, în anii ce au urmat, metodele au evoluat o dată cu scopurile propuse.
America a făcut experimente în anul 1946 prin însămânțarea norilor cu particule de iodură de argint, care, ajunși în vaporii de apă aia cestora, aglomerează particulele de apă și formează particule suficient de grele încât să formeze ploaia. Metoda cu iodura de argint este poluantă și toxică, chiar dacă este invocată dispersia substanței pe arii largi, cantitățile devenind insignifiante pe unittea de suprafață. Substanța era dispersată din avioane și rachete.
Chiar și la noi, în perioada de după 1960 au avut loc experimente, în zona Ploieștiului, cu scopul de a opri grindina asupra zonelor viticole, dar,nstalațiile nu au rămas în funcțiune.
Ulterior, influențarea norilor a fost utilizată și în scopuri militare precum în: Franța – operațiunea AVERSE (1954), în războiul din Indochina pentru a îngreuna avansarea armatei comuniste, în lupta de la Diên Bien Phu și America – proiectul POPEYE, în războiul din Vietnam (1966), prin care s-a intensificat artificial puterea musonului, pentru a îngreuna transportul trupelor comuniste.
Proiecte mai ample, care influențează și alte state, au fost declanșate în China, spre exemplu, prin înființarea unui centru de control al vremii folosind zeci de mii de oameni pe platoul tibetan, cu funcționalitate din 2025, care ar trebui să controleze precipitațiile sub formă de zăpadă și ploaie în regiune. Dar, având în vedere cele peste zece surse de apă majore, care izvorăsc de aici și alimentează mai multe state, acest proiect a produs îngrijorare și proteste oficiale în zonă.
Pentru desfășurarea în condiții climatice favorabile, a unor evenimente importante social-politice, anumite țări au recurs, și recurg în continuare, la influențarea norilor, precum China, cu ocazia Jocurilor olimpice (2008) sau înaintea unor evenimente cunoscute și Rusia, înaintea paradelor militare și a evenimentelor politice.
Dar, peste 50 de țări investesc, studiază sau utilizează influențarea norilor (controlul „cloud”), dintre care Australia, Maroc, India, Etiopia și Emiratele Arabe Unite, pentru combaterea deșertificării. În unele cazuri, aceste metode de a produce ploaie pe anumite areale statale, au produs nemulțumiri ale țărilor limitrofe, precum cazul Iranului, care a acuzat Emiratele Arabe Unite că „le-au furat ploaia”.
Astăzi, Franța utilizează programul ANELFA (Asociația Națională pentru Studierea și Lupta împotriva flagelurilor atmosferice) pentru a controla și influența, în beneficiul agriculturii, ploaia și grindina.
Exemplele pot fi mult mai multe, dacă s-ar cunoaște programele și scopurile tuturor țărilor aflate în situații dificile climaterice sau implicate în conflicte armate. Extinzând analiza, se poate avansa ideea că, stăpânirea condițiilor climaterice a devenit un scop nu totdeauna umanitar, ecologic, economic, situație asupra căreia am fost avertizați de nenumărate ori de analiști socio-politici sau meteorologi. Fenomenul produce îngrijorare globală, mai ales pentru că tehnologia a avansat foarte mult, mână în mână cu științele, fiind sponsorizate și de entități statale și de altele private.
Dealtfel, activarea în unele zone a producerii ploii, spre exemplu,
destabilizează câmpurile de nori, producând în alte zone lipsa precipitațiilor sau, în cazurile necontrolate, fenomene meteorologice extreme și chiar cataclisme. Așadar, se
impune a se acționa cu discernământ conform unei etici și a unor reguli
generale agreeate la nivel mondial.
Un motiv recunoscut de îngrijorare, privind însămânțarea norilor, este metoda toxică cu iodură de argint. Dar și alte metode, mai noi, precum acțiuni asupra compoziției chimice a oceanelor sau influențarea stratosferei pot fi nocive faunei și florei de pe pământ, chiar pe termen lung.
Așadar, pentru protecția vieții pe terra, recunoaștem că inițiativa la nivel UNESCO ar fi necesar să se extindă asupra influenței, produse de oameni, asupra tuturor condițiilor climatice și de stare naturală a pământului, de orice fel ar fi ele (precipitații, vânt, compoziție și densitate atmosferă și apă, unde magnetice sau electrice etc.) și a metodelor utilizate, cu efect asupra tuturor entităților juridice și private.
Irina IOSIP