„Experimentul și inovația țin la această ediție mai degrabă de ieșirea în volum și de materiale decât de imaginile în sine. Artiștii s-au concentrat în numeroase cazuri pe creearea de texturi, rezultate ale unor tehnici mixte, personale,. Granulația, jocurile densității, suprapunerile sau tunning-ul fac parte din lexicul de semne vizuale ale căror mize variază de la iconografie până la pretext pentru linie și culoare” (extras din catalog)
critic Mihai Plămădeală
În elegantele săli ale Galeriei Căminul Artei, se desfășoară Salonul Anual de Grafică Românească, oferind dacă nu o imagine generală și completă a stării graficii românești a zilelor noastre cel puțin un periplu interesant, cu lucrări de valoare din colecțiile autorilor, din ultimii doi ani de activitate.
Coordonatorul expoziției,
graficianul Ioan Cuciurca a specificat la vernisaj criteriile de selecție a
lucrărilor: „singurele criterii de selecție fiind creativitatea,
expresivitatea, plasticitatea, coerența limbajului și a mesajului”
și „numai spațiul de expunere disponibil (n.a.: expoziția este
restrânsă în acest an numai la Galeria Căminul Artei) ne-a
constrâns să limităm numărul de lucrări și dimensiunea
acestora”.
La ceremonia de deschidere a solonului a fost invitat domnul Director al Institutului de Istoria Artelor Prof. dr. Adrian Silvan Ionescu care, cunoscător fiind al istoriei și conținutul tuturor edițiilor salonului de până acum, a făcut o scurtă desciere și apreciare asupra expoziției și artiștilor participanți. În fața audienței numeroase, domnul prof. Ioan Atanasiu a adăugat câteva aprecieri din partea organizatorilor.
În mesajul ce însoțește catalogul
salonului, editat într-o excelentă formă grafică, criticul Mihai
Plămădeală, referindu-se la actuala ediție a salonului apreciază
că „artiști care activează separat, de multe ori fără a se
„monitoriza” reciproc, ajung la soluții formale, morfologice și
chiar conceptuale, similare”, însă „diversitatea stilistică și
conceptuală a muncii artistice întreprinse este, pe cât de reală,
pe atât de salutară” și concluzionează că este necesară
formarea „unei școli în sensul de mișcare, de tradiție
profesională și continuitate”.
Salonul reunește cele mai diferite
tehnici de lucru; desen, tehnici clasice de imprimare și
multiplicare, manipulare foto, gravare pe sticlă/oglindă, imprimare
cu foiță, tehnici digitale, suportul de lucru fiind
hârtia/cartonul, lemnul, compozitul, metalul, sticla etc.
Pentru prima oară în salon,
tehnicilor tradiționale le sunt adăugate și tehnicile digitale -
ca mediu exclusiv de lucru, tehnici acceptate la ora actuală în saloanele de profil, peste
tot în lume.
În acest an se alătură expozanților
și români trăitori pe alte meleaguri precum cei din Franța sau
Italia. Participanții din acest an vin din cele mai diverse colțuri
ale țării: Arad, Baia Mare, Brașov, Constanța, Deva, Iași,
Lugoj, Mizil, Rădăuți, Sibiu, Simeria, Suceava etc, totuși
majoritatea covârșitoare se grupează în jurul a trei centre
importante: București, Cluj-Napoca și Timișoara.
Chiar dacă specificul Salonului este
grafica, pot fi regăsite și exponate de tip obiect sau instalații,
dezvăluind interese și experimentări și în alte domenii, având
ca rezultat juxtapuneri și mixaje interesante de tehnici,
materiale/suporturi de lucru.
Un gând foarte bun pentru efortul
organizatorilor și calitatea acestei expoziții, mai puțin însă,
pentru sistemul de iluminare al sălilor care fiind insuficient sau
diferit de la o zonă la alta, nu asigură egalitatea de șanse
tuturor lucrărilor.
Irina IOSIP
Postări
